(www.tihan-asocatii.ro)
Cultură şi civilizaţie
Am amintit că serialul de televiziune se încadrează în categoria film istoric. Regizorul a avut grijă să ne înfăţişeze aspecte de cultură şi civilizaţie, elemente care au ajutat telespectatorii să accepte şi să respire aerul acelor vremuri.
Muzica filmului; Tema
„Onara” reprezintă tema melodiei din drama televiziunii coreene, Dae Jang Geum.
Im Se-hyeon a compus cântecul în coreana arhaică şi de aceea muzica este aproape neinteligibilă majorităţii coreenilor.
Cântecul este în stilul pansori, un gen specific de muzică coreană ce provine din timpurile Dinastiei Joseon, muzică deosebit de populară în secolul 19. Pentru a exprima tema melodiei, compozitorul utilizează vocea unui singur cântăreţ, un sorikkun şi un toboşar, adică gosu.
Refrenul (“He-iya di-iya he-iya naranino”) este denumit chuimsae şi, în tradiţionalul pansori este asigurat de către toboşar pentru a asigura ritmul melodiei alături de bătăi. Chuimsae constă în sunete vocale neînţelese sau scurte cuvinte de încurajare.
Chiumsae este asemănătoare silabelor tip non-sens din jazz, de genul, “La, la, la” sau „Shuup, shuup, ba duub” din alte cântece populare europene.
1. {Romanasized}
Onara onara aju ona
gadara gadara aju gana
nanari daryeodo mot nona
nianiri aniri ani none
he-i-ya di-i-ya heiyadara nino
ojido mothana daryeo gama
eya~ diya~ eyanara~ niyo
ojido mothana daryeo gama
{Traducerea în lb engleză}
If asked to come, will he really come?
If asked to leave, will he really leave?
Even after waiting for countless days, we will not be together
Nay, nay, it is nay
You cannot come, so take me instead
You cannot come, so take me instead
(Traducerea în limba română)
Dacă ţi-as cere să vii, vei veni cu adevărat?
Dacă ţi-aş cere să pleci, ai vrea cu adevărat să pleci?
Chiar de ne vom aştepta nenumărate zile, tot nu vom fi împreună
Nu, nu, este nu
Nu vei putea veni, aşa că voi veni eu
Nu vei putea veni, aşa că voi veni eu.
Deoarece cântecul este în coreana arhaică semnificaţia acestuia poate fi ambiguă. Dar o explicaţie ce poate fi desprinsă este aceea că în cântec este vorba despre o fată care doreşte un băiat şi nu poate fi lângă el. Astfel că, ea îşi acceptă drumul şi îşi vede de viaţa sa.
Finalul fiecărui episod al serialului Dae Jang Geum este marcat de cântecul Onara, interpretat de trei copii coreeni şi anume, Gim Ji-hyeon, Baek Bo-hyeon, Gim Seul-gi, care la momentul filmării erau elevi ai şcolii elementare de muzică. Albumul Dae Jang Geum conţine de asemenea şi o versiune lentă a cântecului interpretată de către E. Ahn (numele real: I Dong-hui, cântăreaţă de muzică tradiţională coreană, ce a absolvit secţia de muzică clasică la Universitatea Naţională din Seul).
Cultura
Dinastia Joseon a cuprins două perioade de creştere culturală intensă, pe parcursul căreia cultura Joseon a creat prima ceremonie coreană de ceai, grădinile coreene şi ample lucrări istorice. Dinastia regală Joseon a construit fortăreţe, palate.
Îmbrăcămintea
În dinastia Joseon, jeogori a devenit din ce în ce mai scurtă. În secolul 16, jeogori era foarte amplă şi se revărsa pe jos dar la finele dinastiei Joseon, în secolul 19, jeogori s-a scurtat până la punctul în care nu mai acoperea pieptul aşa că a fost nevoie să fie îmbrăcată o altă piesă şi anume heoritti. La finele secolului 19, Daewon-gun a introdus în Corea acea Magoja, o jachetă în stil Manchu, care şi astăzi se mai poartă pe umeri.
Chima a fost un gen de fustă amplă iar jeogori a fost scurtată în perioada Joseon. Fusta a fost astfel croită încât să dezvăluie rotunjimea şoldurilor. S-au
croit multe piese vestimentare pentru a evidenţia silueta.Clasele superioare îmbrăcau în vremea caldă pelerine strânse sau alte materiale de culoare deschise care să indice gradul superior iar în restul anului alte materiale de matase. Oamenii obişnuiţi aveau restricţii impuse de lege cât şi propriile restricţii financiare pentru hainele din bumbacul cel mai bun. Clasele superioare îmbrăcau haine colorate foarte variat chiar dacă hainele de culoare deschise erau dedicate în general copiilor şi fetelor.
Oamenii obişnuiţi aveau restricţii impuse de lege faţă de hainele zilnice de culoare albă dar cu ocazii speciale purtau haine fade, fără luciu de culoare roz-pal, verde deschis, gri şi culoarea cărbunelui de lemn. În mod formal, atunci când un bărbat corean iese din casă, acestuia i se cerea să poarte o pelerină denumită durumagi care să îi atingă genunchii.
Fapte înregistrate în istorie:
1. Regina Munjeong, soţia Regelui Jung Jong a fost o personalitate proeminentă în istoria Coreei. Timp de 8 ani, prin fiul său, ea a condus Coreea din spatele vălului, cu o putere absolută. Astfel că, Jang Geum nu numai că a fost prima femeie care a spart barierele inegalităţii de gen (sex) şi discriminarea sexuală. Unele dintre aceste aspecte au fost subtil atinse de echipa regizorală a serialului.
2. Dae Jang Geum este acea femeie şi unica femeie care a devenit medicul personal al regelui. Chiar şi până în ziua de astăzi, medicul personal al Preşedintelui a fost mereu bărbat.
3. Geum Young şi Doamna Choi au existat în istoria Coreei. În afară de a-i face lui Jang Geum o viaţă mizerabilă, Dna Choi a încercat să o introducă pe Geum Young ca şi concubină a regelui.
