Exemplu:
Aspectul testat Valori normale Valoarea actuală măsurată Rezultatul testului
Vâscozitatea sângelui 48,264 - 65,371 71,378 Moderat Anormal (++)
Cristale de colesterol 56,749 - 67,522 66,656 Normal (-)
Grăsimi în sânge 0,481 - 1,043 1,555 Usor Anormal (+)
Rezistenţa vasculară 0,327 - 0,937 0,94 Usor Anormal (+)
Elasticitatea vasculară 1,672 - 1,978 1,526 Usor Anormal (+)
Cererea de sânge la nivelul inimii 0,192 - 0,412 0,603 Moderat Anormal (++)
Volumul de perfuzie al miocardului 4,832 - 5,147 5,061 Normal (-)
Consumul de oxigen al miocardului 3,321 - 4,244 3,989 Normal (-)
Volumul la bătaia inimii 1,338 - 1,672 0,614 Moderat Anormal (++)
Impedanta ventriculului stâng 0,669 - 1,544 1,243 Normal (-)
Functia de pompa a ventriculului stâng 1,554 - 1,988 1,115 Usor Anormal (+)
Elasticitatea arterei coronare 1,553 - 2,187 2,025 Normal (-)
Presiunea de perfuzie a coronarelor 11,719 - 18,418 18,017 Normal (-)
Elastictatea vaselor de sânge cerebrale 0,708 - 1,942 0,5 Usor Anormal (+)
Starea de alimentare a creierului 6,138 - 21,396 15,293 Normal (-)
Descrierea Parametrilor
Vâscozitatea sângelui (N):
Acest indicator de baza al hemoreologiei se referă la fricţiunea interna dintre celulele sanguine.
Stadiul de hipervâscozitate: se refera la vâscozitatea mărită a sângelui, ceea ce afectează fluxul sanguin. Persoanele cu tensiunea mare si cu vâscozitatea sângelui mărită sunt susceptibile de a avea accidente cerebrovasculare; pacienţii cu probleme coronariene si cu vâscozitatea sângelui marita sunt susceptibile să faca infarct miocardic si alte probleme din aceeasi categorie.
Fluxul sanguin in interiorul vaselor este similar unei curgeri laminare care este o curgere stratificată. Viteza de curgere este mai mica pe lânga pereti si mai mare in mijlocul vasului. Astfel, cu cât rata de forfecare este mai mare cu atât panta va fi mai mare, cu cât tensiunea de forfecare este mai mare cu atât viteza de curgere va fi mai mare si N va fi mai mic. Cu cât rata de forfecare este mai mica cu atât panta este mai mica, cu cât tensiunea de forfecare este mai mică cu atât viteza de curgere este mai mica si N va fi mai mare.
Cristale de colesterol:
(1) Cresterea colesterolului în sânge este intâlnita atunci când avem de a face cu o hipercolesterolemie primara, sau cu apariţia aterosclerozei, sau în cazul durerilor în piept date de stagnarea sângelui, când avem dureri in piept din cauza congestiei flegmonoase etc.
(2) Scaderea este întâlnita atunci când avem o imunitate precara, malnutritie, insuficienţa cardiaca, dureri in piept date de deficit de Qi, sau deficit al componentei Yin, dureri de piept date de deficiente ale componentei Yang a energiei Qi etc.
Grăsimi în sânge: Valorile anormale ale grăsimilor în sânge sunt împartite în doua, una de tip primar si una de tip secundar.
1. Hiperlipoproteinemia primara: se referă la acea hiperlipoproteinemie cauzata de factori de origine neclara datorate mediului înconjurator si a obiceiurilor alimentare (cum ar fi dietele, nutritia, medicamentele etc.) si a mutatiilor.
2. Hiperlipoproteinemia secundara: se refera la acea hiperlipoproteinemie determinata de medicamente sau boli sistemice cum ar fi diabetul, hipotiroidia, sindromul nefrotic, insuficienta renala cronica si acuta si altele.
(1) Creşterea este intâlnita când avem de a face cu hiperlipidemie idiopatica, ateroscleroza, dureri pectorale date de stagnarea sângelui etc.
(2) Reducerea apare atunci când avem de a face cu o scadere a imunitatii, dureri pectorale date de deficiente Qi si Yin etc.
(3) Declinul este întâlnit atunci când avem de a face si cu un declin al oxigenarii arteriale cerebrale si/ sau in contextul instalarii ischemiei cerebrovasculare medii.
Rezistenta vasculară:
Cresterea rezistentei este direct proportionala cu lungimea vaselor de sânge si invers proportionala cu grosimea vaselor de sânge. Cresterea rezistentei vasculare este intâlnita atunci când avem de a face cu tensiuni sistolice si diastolice usor crescute, insomnie corelată cu deficienţe ale inimii si ale splinei, insomnii provocate de hipervascozitatea secretiei bronsice etc.
Declinul apare atunci când avem de a face cu un declin al tensiunii sistolice si diastolice, hipotesiune uşoară, deficit de Yin si Huo, insomnia provocata de exuberanta etc.
Elasticitatea vasculară: se refera la rata de expansiune a elasticitatii vasculare in timpul ejectiei sistolice.
Factori de influenţă: (1) Marimea volumului la bataie. Cu cât este mai mare volumul la bataie cu atât este mai mare fractia de ejectie. (2) Viteza de ejectie. Cu cât este mai mare viteza de ejectie cu atât fracţia de ejectie este mai mica. (3) Elasticitatea vasculară slabă.
Dacă volumul la bătaie nu este mic, viteza de ejectie nu este mare si fractia de ejectie este de asemenea mica, deci avem posibilitatea ca vasele de sânge sa se fi intarit. Posibilitatea nu trebuie data de un singur parametru. Cresterea elasticitatii vasculare este intalnita când avem de a face si cu o tensiune sistolica usor crescuta, o tensiune diastolica usor scazuta, un puls usor crescut si o usoara crestere a tensiunii. Scaderea este întâlnită in cazuri usoare de ateroscleroza, boli coronariene, dureri pectorale date de stagnarea sângelui, dureri pectorale Yang Qi etc.
Cererea de sânge la nivelul inimii: nevoia de sânge per minut a arterelor coronariene.
Volumul de perfuzie al miocardului: Necesarul de sânge pe minut provenit din arterele coronare, pentru perfuzia miocardului.
Consumul de oxigen al miocardului: consumul de oxigen per minut al inimii dat in mililitri.
Factori de influenta: trei aspecte
(1) Ritmul cardiac: daca ritmul cardiac este rapid atunci si oxigenarea inimii este mare.
(2) Contractilitatea miocardica: daca avem o contractilitate miocardica buna atunci si oxigenarea la nivelul inimii este buna.
(3) Durata contractiei miocardice: cu cât durata cotractiei este mai mare cu atât oxigenarea este mai buna.
Astfel cel mai bine este sa avem un consum scazut de oxigen si un lucru mecanic al inimii optim.
Volumul la bătaia inimii: volumul de sânge pompat dinspre inima la fiecare bataie.
Factori de influenta: 5 aspecte
(1) Volumul efectiv de sânge care se afla in circulatie (BV): atunci când acest volum este insuficient, volumul de sânge recirculat este mic si volumul sistolic este mic.
(2) Slăbirea contractilitatii miocardice: daca avem o contractilitate miocardica scazuta si presiune este scazuta, atunci si volumul de sânge pompat este mai mic.
(3) Gradul de umplere al ventriculului: În ceea ce priveste elasticitatea miocardica, cu cât gradul de umplere al ventriculului este mai mare cu atât contractura sa este mai puternica si volumul la bătaie este mai mare. Capacitatea inimii este de aproximativ 173 ml, dar nu tot sângele este pompat. Volumul de sânge din ventricolul stâng este de 60%-70% din capacitatea totala, adica aproximativ 125 ml. În cazul populatiei chineze o medie a volumului sistolic este de 80-90 ml iar la populatia vestica media este cuprinsa în intervalul 70-90 ml.
(4) Marimea rezistentei vasculare periferice (PR). Daca aceasta este mare, atunci volumul la bataie scade; daca aceasta este mica atunci volumul la bataie creste.
(5) Miscarea peretelui ventricular.
Atunci când ventricolul este contractat, muschiul cardiac este intr-o miscare coordonata. Daca avem contractii miocardice necoordonate, volumul la bataie este redus. Spre exemplu unele persoane cu risc de infarct miocardic prezinta o contractilitate miocardica inconsistenta si volumul la bataie este scazut. Totusi în aceste circumstante, miscarea peretilor ventriculari nu poate fi anormala.
Impedanţa ventriculului stâng: reflecta starea de rezistenta a canalului de ejectie a ventriculului.
Factori de influenta:
(1) Leziuni ale canalului de ejectie. Stenoza aortica si alte conditii pot da o impedanta crescuta a ventricolului stâng.
(2) Canalul de ejectie nu are nici o leziune, în timp ce fluxul de golire a sângelui aortic este lent, astfel impedanta ventricolului stâng este crescuta.
(3) Rezistenta vasculara este mare.
Functia de pompa a ventriculului stâng:reflecta puterea efectiva de contractie cu care sângele este ejectat de ventriculul stâng.
În mod normal la populatţia chineza avem cca 1.8 kg. Daca functia de pompa este redusa si contractia nu este eficienta, atunci sunt probleme cu fibrele miocardice. Daca functia de pompa este mare si contractia este eficienta, atunci volumul de sânge ejectat este mare.
Factori de influenta: patru aspecte
(1) Gradul de umplere ventricular: În functie de elasticitate, cu cât gradul de umplere este mai mare, cu atât contractilitatea este mai mare, gradul de umplere ventricular si contractilitatea sunt direct proportionale. Daca expansiunea miocardica este mai mare decât limitele normale atunci contractilitatea este redusa. Astfel, gradul de umplere adecvat este un factor care influenteaza contractilitatea.
(2) Volumul efectiv de sânge circulant (volumul de sange revenit BV): Volumul de sânge revenit la cord este mic, gradul de umplere este insuficient si contractilitatea este mica; volumul de sânge revenit la cord este mare, gradul de umplere este marit si contractilitatea este mare.
(3) Starea functionala a miocardului în sine: în caz de leziune la nivelul miocardului, de exemplu, miocardita. Celulele miocardice sunt deteriorate si elasticitatea miocardica este redusa, astfel contractilitatea este redusa.
(4) Gradul normal de alimentare cu sânge si oxigen a miocardului in sine: Daca sângele si aportul de oxigen sunt insuficiente atunci contractilitatea este redusa. Consumul de oxigen miocardic: valoarea pe minut a consumului de oxigen al inimii, exprimat în mililitri.
Elasticitatea arterei coronare:
Sursa de putere a vietii este inima iar sângele hraneste organismul constant sub impulsul ei. Cu toate acestea, ea cere, de asemenea, sa fie hranita de sânge. Arterele coronare, adica trei vase de sânge, situate in inima, pot furniza sânge si oxigen acesteia. Artera coronara este artera speciala pentru furnizarea sângelui la inima. Daca colesterolul si alte substante sunt acumulate în vasele de sânge, cavitatea vasculara va fi restrânsa sau blocata si fluxul de sânge va fi subtiat si apoi blocat provocând ischemie cardiaca si o serie de simptome care sunt specifice bolii cardiace coronariene si anume ateroscleroza coronariana. Boala coronariana este de asemenea numita ca boala cardiaca coronariana aterosclerotica. Rezultatul depunerii excesive de grasime este ateroscleroza si slabirea elasticitatii. Mortalitatea provocata de bolile cardiovasculare si cerebrovasculare induse de alterarea peretilor vasculari a depăsit jumatate din mortalitatea totala.
Factori de risc care scad elasticitatea arterelor coronare: nivelul crescut de grasimi in sânge, fumatul, diabetul, obezitatea, hipertensiunea arteriala, lipsa activitatii fizice, suprasolicitarea psihologica, istoricul familial de boli cardiace coronariene, contraceptivele orale etc.
Presiunea de perfuzie a coronarelor: presiunea arterei coronare a inimii in timpul aprovizionari cu sânge este influentata de tensiunea arteriala diastolica si presiunea atriului stâng.
Parte a ischemiei miocardice, aprovizionarea deficitara cu sânge a miocardului si ischemia miocardica pot duce la infarct miocardic.
Elastictatea vaselor de sânge cerebrale:
Daca arterele cerebrale sau arterele gatului care controleaza circulatia creierul au o leziune, aceasta duce la tulburari ale circulatiei sanguine intracraniene si deteriorarea tesutului cerebral. Scaderea elasticitatii vaselor de sânge din creier si îngustarea lumenului vascular faciliteaza aparitia trombozei cerebrale. Dupa ce pacientii cu arterioscleroza cerebrala beau excesiv, tensiunea arteriala va fi ridicata brusc, vasele de sânge se vor rupe, astfel acestia fiind predispusi la hemoragie cerebrala. Dupa ce au baut alcool in exces, concentratia de alcool in sânge poate atinge apogeul intr-o jumatate de ora. Alcoolul nu doar stimuleaza direct scăderea elasticitatii peretilor vaselor de sânge, dar de asemenea poate stimula si ficatul in a creste sinteza de colesterol si trigliceride, conducând astfel la ateroscleroza si ateroscleroza cerebrala. Bolile cerebrovasculare pot fi impartite, in functie de modul de evolutie, in boli cerebrovasculare acute si boli cerebrovasculare cronice. Bolile acute cerebrovasculare includ atacul ischemic tranzitoriu, tromboza cerebrala, embolia cerebrala, encefalopatia hipertensiva, hemoragia cerebrala, hemoragia subarahnoidiana etc; bolile cerebrovasculare cronice includ arterioscleroza cerebrala, dementa cerebrovasculara, boala Parkinson etc. În general, atunci când vorbim despre bolile cerebrovasculare ne referim la cele acute. Aceste incidente acute pun in pericol de multe ori viata omului, ca urmare atrag usor atentia. Bolile cerebrovasculare cronice de cele mai multe ori sunt ignorate de catre oameni, datorita evolutiei de lunga durata.
Starea de alimentare a creierului:
Aprovizionarea creierului cu sânge depinde în principal de artera cerebrala sau artera gâtului (cerebro-bazilara) care controleaza circulatia creierului. Bolile cerebrovasculare pot fi împartite in doua categorii in functie de natura lor: boala cerebrovasculara ischemica si in boala hemoragica cerebrovasculara. Incidenta cazurilor de boala cerebrovasculara ischemica este mare, conform studiilor clinice, aproximativ 70% - 80% din totalul pacientilor cu boli cerebrovasculare. Din motive de arterioscleroza cerebrala si altele, lumenul arterei cerebrale este îngustat, fluxul de sânge este redus sau complet blocat, circulatia sângelui la creier este dereglata, iar tesutul cerebral este deteriorat, astfel incât apar o serie de simptome. Boala hemoragica cerebro-vasculara este cauzata in principal de o crestere a presiunii arteriale pe termen lung, malformatii congenitale vasculare cerebrale si de alti factori. Datorita ruperii vaselor de sânge, a pierderii de sânge, a presiunei asupra tesutului creierului si a blocarii circulatiei sângelui, pacientii prezinta adesea o crestere a presiunii intracraniene, dezorientare si alte simptome. Acestia reprezinta aproximativ 20% - 30% din totalul de pacienti cu boli cerebrovasculare.
