Indexul de urobilinogen
Urobilinogenul este un produs incolor provenit din reducerea bilirubinei. Se formeaza in intestin sub actiune bacteriana. O parte din urobilinogen este resorbit, preluat in circulatie si excretat de rinichi. Cea mai mare parte a urobilinogenului va fi excretata cu materiile fecale, alta parte va fi absorbita de ficat, alta intoarsa in intestin, iar de la ficat intra in rinichi sau singe si excretata impreuna cu urina. Aici se va forma urobilinogen dupa expunerea la aer.
Indexul de acid uric
În plasma umana nivelul de referinta al acidului uric este cuprins intre 3,6 mg/dl (214 mol/l) si 8,3 mg/dl (494 mol/ l) (1 mg/dl=59,48 mol/l). Aceste niveluri sunt considerate normale de catre Asociatia Medicală Americană Manuală a Stilului. Concentraţia de acid uric în plasma sanguină peste şi sub nivelul normal sunt cunoscute ca şi hiperuricemie, respectiv hipouricemie. Cea mai mare parte a acidului uric se dizolvă în sânge şi migrează către rinichi, unde trece în urină. Unele persoane dezvoltă gută, pietre la rinichi sau blocaj renal datorită nivelului ridicat de acid uric. Nivelul ridicat de acid uric poate preceda apariţia hipertensiunii, afecţiunilor cardiace sau afecţiunilor renale cronice.
Indexul de azot (nitrogen) ureic (BUN):
Azotul ureic (BUN) măsoară nivelul de azot ureic, un metabolit al metabolismului proteic, din sânge. Ureea este formată de către rinichi si transportată de sânge la rinichi unde va fi excretată. Dezaminarea aminoacizilor produce NH3 şi CO2 , care vor sintetiza ureea in ficat. Ureea produsă per gram din metabolismul proteic este de 0,3 g. Azotul reprezintă aproximativ jumătate din 28/26 in uree. Rinichiul bolnav sau afectat produce un nivel crescut de BUN deoarece rinichii sunt mai puţin capabili să elimine ureea din circulaţia sangvină. Atunci când filtratrea renală este diminuată, precum în cazul şocului hipovolemic sau stop cardiac congestiv, creşte nivelul BUN.
Indexul proteinuriei
Pentru susţinerea activitaţii vieţii umane intotdeauna va fi necesar un anumit nivel de proteine in sânge. O parte din proteine sunt filtrate glomerular în rinichi şi trec în urina, dar pot fi resorbite în canalele renale înapoi în sânge. De aceea, in cazul funcţiei renale normale, nivelul proteinelor din sânge este mic. Totuşi, în cazul disfuncţiilor renale (blocaje sau leziuni) în sânge pot apărea mari cantităţi de proteine, ducând la proteinurie. Este normal ca în cazul persoanelor sănătoase să existe urme de proteine în sânge, iar nivelul normal este definit ca fiind negativ. Când nivelul proteinelor din urină depăseste 0,15 g/24 h apare proteinuria iar analiza urinei este pozitivă.
