sâmbătă, 3 noiembrie 2007

TIBETUL SI EXERCITIILE PSIHO-FIZICE




Tibetul, "tara credintei" cum o denumesc locuitorii ei, sau a "zapezilor" pentru straini, este de fapt o tara necunoscuta pentru noi. Multe lucruri au contribuit la aceasta: izolarea geografica, înaltimile inospitaliere, ermetismul religios, ostilitatea locuitorilor fata destraini, limba neînteleasa etc.
Tibetul în sensul istoric de tara este mai greu de definit fiind o regiune mereu disputata si ocupata de vecinii sai puternici ce o considera ca o provincie a lor, pe care însa nu au reusit însa sa o cucereasca niciodata cu adevarat, asa cum se întâmpla acum cu china. Geografic delimitarile par mai clare. Ea împarte cu vecinii sai nepalezi "acoperisul lumii" Himalaya si se întinde pe podisul Tibet. Simplul fapt de a trai pe aceste meleaguri, în aerul rarefiat, geruri puternice, distante uriase de strabatut pe drumuri accidentate de munte, hrana saraca si greu de procurat, reprezinta dovada unei vitalitati si rezistente deosebite. Dar acesti oameni ai podisurilor înalte s-au adaptat conditiilor vitrege nu numai fizic, ci si printr-o cultura originala din care avem de învatat multe lucruri. Este unul din cele mai importante leagane de întelepciune si experimente spirituale ale omenirii, unde yogini, calugari, asceti, ne dezvaluie puterile uriase ce salasuiesc în om. Pe ansamblu pâna la un punct am putea face o paralela cu Japonia, o insula izolata în mijlocul marii care a asimilat si prelucrat original culturi diferite încorporându-le în traditiile spirituale si materiale si Tibet, o "insula" în mijlocul muntilor, care a facut acelasi lucru, dar cu o orientare mai pronuntata spre tehnicile spirituale. Şi la unii si la altii, China în special prin cultura si India prin religie, sunt sursele principale de inspiratie.
Medicina tibetana este considerata printre cele mai vechi din lume, alaturi de cea chineza, iraniana, greaca si indiana. Având elemente oarecum asemanatoare cu medicina zonelor vecine (chineză si indiană) prin specificul locurilor si culturii a dezvoltat cu precadere "medicina ierburilor" si "medicina mistica".
Boala se datorează nu numai unor cauze naturale, frig, intoxicatii, accidente etc., ci şi în mare masura si demonilor. Fortele malefice trebuie alungate si de aici rezulta importanta deosebita ce se acorda nu numai doctorilor lamaisti, ci si diferitilor vrajitori si asceti.
Putem spune totusi ca la baza acestei medicine sta profilaxia si tehnicile de crestere a rezistentei la frig, foame, oboseala, conditie indispensabila supravietuirii.
Rezultatele obtinute în acest sens de practica tibetana religioasa, magica sau laica, par uneori miraculoase, performantele acesteia fiind greu de evaluat uneori dupa criteriile noastre obiectiv materialiste. Nu este de nici o mirare sa vezi sihastrii yogini si asceti, traind la 5-6000 de metri altitudine fara foc, uscându-şi rufele spălate chiar cu căldura propriului lor corp, umblând într-o îmbracaminte sumara, altii chiar goi, respirând cu usurinta în aerul rarefiat, mâncând foarte putin si totusi pastrându-si sanatatea si vigoarea.
Cum am putea explica acest lucru ?
In primul rând printr-o viguroasa selectie naturala. Traind de mii de ani în aceste conditii vitrege, s-au adaptat si au supravietuit, desigur cei mai rezistenti si din aceasta cauza este usor sa gasesti elemente supradotate în diferite domenii, care supuse unei pregatiri sistematice pe parcursul anilor sa devina adevarati "campioni".
Medicina, religia, filosofia, jocurile si sporturile au pus accent deosebit pe acele tehnici care permit adaptarea la specificul zonei.
Intervine în buna masura si criteriul social de apreciere si confirmare a valorii. Daca grecii antici sau occidentali moderni fac dintr-un campion olimpic la alergare, aruncare sau box un erou national sau un idol international, în tibet de aceste onoruri se bucura calugarul alergator lung-gom-pas, care reuseste sa fuga saptamâni în sir strabatând distante uriase pe munti pentru a aduna demonii mortii, sau calugarul Tumo care reuseste în ritualurile de initiere sa usuce camasi ude în apa rece a unui râu de munte, pe o noapte geroasa, la mare altitudine, singurul uscator fiind trupul sau gol.
Sa nu uitam de asemenea ca multe "performante" pleaca din concept, credinta si stapânirea psihicului.
Sa luam câtiva factori fundamentali de risc pentru sanatate, asa cum sunt considerati de medicina occidentala: sedentarismul, izolarea, lipsa de comunicare etc. Si sa vedem daca în cazul unui ascet tibetan pot avea aceleasi efecte. Vom cita în acest sens cuvintele Alexandrei David Neel, una din cele mai bune cunoscatoare ale lumii tibetane: "ideea curenta în veste este ca un om nu-si poate mentine recluziunea sau solitudinea absoluta un timp prea îndelungat. Se considera ca astfel de privatiuni determina zdruncinarea creierului, putând duce în final la tâmpenie si nebunie. Probabil ca acesta este adevarul în legatura cu indivizii la care a fost studiat felul izolarii, paznici de faruri, exploratori pierduti în regiuni nelocuite, prizonieri tinuti închisi. Dar asemenea observatii nu sunt valabile si în cazul pustnicilor tibetani. Acestia, dupa 10 sau 20 de ani de izolare (tsam-khong) sunt departe de a fi nesanatosi. Se poate discuta despre teoriile pe care acestia le-au conceput în timpul meditatiilor, dar nu poate fi pusa la îndoiala sanatatea lor... Inainte de a merge în singuratate ei acumuleaza în minte un stoc de idei care le va tine companie. Mai mult, ei nu vor fi inactivi în timpul izolarii, oricât va dura ea. Zilele le sunt ocupate cu exercitii metodice de antrenament spiritual, cercetarea datelor înalte sau meditatii pe probleme filosofice".
Vom descrie câteva exercitii psiho-fizice preluate de la aceasta autoare, care de fapt nu a fost o simpla observatoare sau cercetatoare, ci o practicanta ce a trait zeci de ani în Tibet, obtinând chiar înaltul titlu de "lama".
Vom începe cu cele de formare ale alergatorilor lung-gom-pas.
Undeva pe podisurile tibetane niste calugari alearga cu viteze de neatins pentru orice performer modern, pe distante de sute de kilometri. Ceea ce pare incredibil este ca se antreneaza "stând". Autoarea spune ca tibetanii includ în termenul lung-gom un mare numar de practici care combina concentrarea mentala cu diferite miscari respiratorii pentru a obtine rezultate deosebite de natura fizica sau mentala. In mod special termenul este folosit pentru un tip de antrenament care se spune ca ar dezvolta o neobisnuita agerime, dar mai ales ca le ofera adeptilor posibilitatea de a efectua marsuri extraordinar de lungi la viteze înalte. Milarepa, un întelept legendar atribuie aceste performante controlului aerului intern. Ei pot astfel sa marsaluiasca sau sa alerge fara sa se opreasca multe zile si nopti si asta la altitudini de 6000 metri. Desigur ca acesti lung-gom-pas sunt extrem de putini, dar un mare numar de calugari practica diferite feluri de exercitii de acest gen.
Inceputurile acestor practici se pierd în legenda. Eroii sunt doi lama proeminenti, Yung-ton Dorje Pal, nascut prin anul 1284 si Buston nascut prin anul 1288. Primul era un mare magician si s-a hotarât sa faca un ritual solemn pentru a-l pedepsi pe zeul mortii si a-l împiedica sa mai faca victime timp de 12 ani. Dar acest zeu mai avea ajutoare în nenumarati demoni ce trebuiau si ei adunati din diferitele locuri unde se aflau si supusi ritualului. Sarcina îi revenea unui alt alergator. Calugarul care aspira sa joace acest rol urmeaza un antrenament preliminar la o mânăstire specializata. Se spune ca antrenamentul consta în exercitii de respiratie practicate în stricta izolare în întuneric, durând 3 ani si 3 luni. Unul din exercitiile de baza ce se bucura de trecere printre ascetii tibetani este urmatorul: practicantul sta cu picioarele încrucisate, pe o perna mare si joasa, inspira adânc si prelung de parca ar vrea sa-si umple tot corpul cu aer. Apoi, tinându-si respiratia sare cu picioarele astfel încrucisate fara sa se ajute de mâini si cade înapoi pe perna, ramânând în aceeasi pozitie. Repeta acest exercitiu de un numar de ori în cadrul fiecarei sedinte. Unii lama reusesc sa sara foarte sus în acest fel. Sunt si femei care se antreneaza de aceasta maniera. Potrivit tibetanilor, corpul celor care exerseaza ani de zile prin aceasta metoda devin excesiv de usoare, aproape fara greutate, tinzând spre levitatie. Acest antrenament se aplica în special în manastirea Shalu. În alte parti se utilizeaza si alte metode aparent mai rationale, inclusiv marsuri si alergari lungi.
Calugarul ales (mahektong) porneste în alergare sa viziteze mânăstirile tibetane timp de 14 zile si nopti, se întoarce si porneste iar pentru o luna, dupa care poate începe ritualul. Este greu de înteles, remarca cercetatoarea, care asa cum am amintit a trait zeci de ani printre calugarii tibetani, cum un antrenament care constrânge omul la nemiscare timp de ani de zile poate duce la dobândirea unei asemenea rezistente. Ea subliniaza ca lung-gom nu urmareste pregatirea elevilor prin întarirea muschilor, ci prin dezvoltarea starilor psihice. Şi totusi descifrarea în profunzime a mecanismelor acestor exercitii psiho-fizice ne poate da o serie de lamuriri. O parte, prin însasi starea de antrenament care depinde în mare masura de memoria musculara, adica de urma pe care un stimul a imprimat-o pe cortex. Ori, se pare ca acesti practicanti, oameni rezistenti si pregatiti natural au gasit metoda de a prelungi aceasta memorie timp îndelungat. Alt fapt este acela ca întretinerea căilor de activare a muschilor si mecanismelor energetice nu depinde în exclusivitate numai de efectuarea unor miscari, ci si de reprezentarea mentala a acestora, care duce la declansarea anumitor mecanisme. Aşadar, acesti calugari alearga "mental". La toate acestea se poate adauga însasi explicatia calugarilor tibetani privind controlul "aerului intern". Deci, desi aparent stăm, informatia si energia se antreneaza prin procese si procedee de antrenament psiho-fizic. Poate că stapânirea si cunoasterea acestor tehnici ne vor ajuta nu numai sa obtinem performante atletice, ci si sa anihilam o parte din neajunsurile sedentarismului sau sa mentinem parametrii fizici si functionali ai unui om imobilizat din diferite motive, aparat gipsat, amputare, boala, misiune specială.
Desigur ca în Tibet exista si asemenea "minuni" care au la baza antrenamente si tehnici psiho-fizice deosebite. Exemplu tumo sau încalzirea fara foc ce consta în dirijarea caldurii propriului corp spre o anumita zona sau spre exterior. Pentru a fi înnobilat în aceasta arta si a primi titlul de respa si dreptul de a purta roba de bumbac alb, efigia perfectiunii în tumo, un novice trebuie sa usuce minimum trei camasi ude, pe corpul gol, într-o noapte geroasa cu luna plina si vânt puternic la mari înaltimi.
Tehnici de vizualizare a lucrurilor, fenomenelor si actiunilor, tehnici telepatice si înca multe altele trebuie sa ne faca sa întelegem cât de putin stim înca despre organismul uman si caile de perfectionare al acestuia.


CHINA, CULTURILE FIZICE TRADIŢIONALE ŞI GIMNASTICILE ENERGETICE


China, tara în care traieste aproape un sfert din populatia omenirii este înca o mare necunoscuta pentru occidentali. Având în spate o istorie multimilenara (în secolul XVI a.hr.), Prezinta deja un nucleu de stat organizat în care înflorea metalurgia bronzului, cunoşteau scrierea hieroglifica, aveau un calendar aproape în forma lui actuala cu 12 luni si 30 de zile si un an bisect. Ea are înca multe cunostinte de daruit si lumii moderne. Una din marile ei creatii este si "arta întelepciunii" sau "arta de a trai", care încearca sa lege într-un tot unitar si armonios filosofia, religia, cultura, viata sociala, etc.
Marii oameni ai Chinei antice sunt greu de încadrat ca reprezentanti ai unei discipline sau domeniu de activitate, asa cum putem spune ca Hipocrat a fost medic, Demostene orator, licurg legiuitor, Platon filosof. Ei au încercat sa fie "omul complet, total, omul zen".
Imparatul Shen Nuo (3000 a.hr.) Este considerat nu numai un mare om de stat al acelor vremuri, ci si parintele farmacopeii chineze, autor al "marii carti a ierburilor", iar creatorul faimosului sistem de educatie fizica medicala si arte martiale, anticul Kung Fu, era poet si filosof. Confucius (551-479 a.hr.) a fost un ministru de valoare, un mare poet, filosof, pedagog, istoric moralist.
Lao-tsen, "venerabilul maestru", deschizatorul atâtor drumuri pe care mai umbla si astazi omenirea (exemplu calea do) a fost nu numai un mare filosof dar si un mare psiholog si umanist de exceptie.
Confucianismul ca si daoismul (creat de lao-tsen) sunt în acelasi timp filosofii, religii si îndrumatoare practice de viata. Daoismul are ca tel suprem si ultim dobândirea imortalitatii, elaborând în acest sens o complexa teorie asupra corpului omenesc care trebuie sa se hraneasca permanent si sa armonizeze cele doua energii, yin si yang, dar are si precepte practice de "hranire a principiului vital" prin gimnastici, tehnici respiratorii si sexuale, diete, etc.
Arta medicinii a fost si ea încadrata în acest sistem, scopul ei suprem fiind alaturi de alte arte sa contribuie la armonia între om si univers sau chiar la prelungirea vietii. Aceasta este marea obsesie a medicinii, filosofiei, a gerontologiei chinezesti.
Conceptele medicinii traditionale chinezesti pleaca de la doua puncte de baza:
a - teoria celor cinci elemente (întregul univers, microcosmos, macrocosmos, aştrii, plante, animale şi om) îsi au originea în cele cinci elemente fundamentale - pamântul, metalul, apa, vântul si focul. La om aceste elemente au corespondente nu numai structural anatomice ci si psiho-fizice. De exemplu focul corespunde inimii, circulatiei, sângelui si dragostei.
b - teoria energetica, cea care anima totul, elementele fundamentale, inclusiv viata umana este energia. Soarele este sursa primordiala si fundamentala a energiei. Corpul anatomic uman de la celula la organ, precum si în totalitatea sa este învelit si dublat de corpul energetic. El este un filtru catalizator si în acelasi timp un transformator de energie.
Starea de sanatate depinde în buna masura de miscarea energiei în corp. Ea circula pe multiple trasee ce strabat, ca o retea complexa întregul organism alcatuind un fel de linii de forta între microcosmos si macrocosmos si carora nu trebuie neaparat sa le cautam corespondente anatomice. Prin aceste canale subtile numite meridiane si prin ramificatia lor în corpul uman circula energia ce are o dubla natura: solara = yang si lunara = yin. Intre aceste energii si polii creaţi de yang (+) si yin (-) oscileaza totul. De remarcat ca ele nu reprezinta ceva fix definitiv stabilizat, fiind opuse, dar complementare, diferite, dar trecând una în alta, sunt aflate în transformare permanenta.
Energiile specifice omului sunt considerate:
1 - energie yang = energie de tip yin, care circula lent si profund în meridiane;
2 - energie oe = energie de tip yang, care circula superficial si este foarte mobila, este o energie de aparare;
Aceste doua forme au la baza trei surse: respiratia, alimentatia si ereditatea.
3 - energia esentiala;
4 - sângele pe plan microscopic;
5 - energia mentala;
6 - lichidele organice.
Corpul uman capteaza aceste energii, nu numai din energia alimentelor si a aerului, ci si din cea de origine cereasca.
Circuitul energiei risca sa fie perturbat printre altele si de o circulatie prost echilibrata sau rar asimilata putând aparea astfel circuite de energie perverse si negative, care pot produce dezorganizari.
Starea de sanatate a individului se caracterizeaza printr-un echilibru perfect dintre cele doua energii fundamentale yin si yang concepute sub toate formele lor de manifestare. Boala se datorează în mod special unor dezechilibre energetice ce pot aparea sub influenta:
1 energiilor perverse - frig, caldura, umiditate, uscaciune, vânt;
2 energiilor perverse curioase - date de manifestarile anormale ale caldurii, ploii, vânturilor;
3 factorilor psihici - bucurie, mânie, spaima, obsesie, etc.;
4 alimentatiei gresite si oboselii;
5 raporturilor sexuale excesive;
6 virusilor, microbilor, ciupercilor, etc.;
7 intoxicatiilor;
8 factorilor ereditari;
9 lipsa activitatilor fizice.
Boala începe cu modificari energetice. Esenta medicinii este de a preveni dezechilibrele si de aici rezulta si orientarea preponderent profilactica a medicinii traditionale chinezesti.
Medicul de profilaxie este socotit "medicul superior", "medicul de viata lunga", "adevaratul medic" si chiar se spune ca era platit atât timp cât pacientul era sanatos, aparitia bolii însemnând ca nu a stiut sa-si îngrijeasca în mod adecvat pacientul.
Principiile de baza ale profilaxiei si terapiei chinezesti constau în asigurarea fluxului natural al energiei sau deblocarea lui când s-au produs obstacole.
Ca mijloace de baza în acest scop se utilizeaza: acupunctura, presopunctura, micromasajul, alimentatia energetica, gimnastica energetica, substante extrase din plante, animale sau minerale, procedee chirurgicale, dar si rugaciuni, vindecare prin mâini (bioenergie) şi, nu în cele din urmă, meditaţia.
Pentru a se realiza distribuirea naturala a energiilor în interiorul organismului uman si un schimb constant între microcosmos si macrocosmos, fiinta umana, atât cea fizica, cât si cea mentala, trebuie sa fie activa, dinamica. La toate nivelurile creatiei, de la univers la atom, energia se manifesta prin miscare si ritm. Diferitele activitati fizice ce dinamizeaza corpul uman au un rol important în distribuirea corecta a energiilor, circulatia sângelui, reînnoirea tesuturilor, eliberarea fluxurilor nervoase, echilibrarea acestora în scopul cladirii sanatatii si fericirii.
Medicina profilactica chineza a creat percepte si reguli atât pentru munca si odihna, dar si pentru exercitiile fizice. Este medicina cea mai integrata si corelata cu educatia fizica, mai ales ca marii creatori de sisteme au fost medici.
O sumara trecere în revista a culturilor fizice traditionale chinezesti, unele dintre ele practivându-se de milenii, dar constituind si astazi arsenalul de baza al educatiei fizice si medicinii ne pot releva lucruri interesante.
Tao - yin sau Dao shenti = gimnastica destinata întinderii, supletii si contractiei diferitelor parti ale corpului. Scopul ei este atât profilactic cât si curativ putând combate obstructiile energiei favorizând circulatia, putând accelara eliminarile si reface organismul dupa efort.
ngam - k - lao = masaje si mobilizari ale membrelor,
t’ou - na = exercitii de respiratie, dezvoltate si practicate în special de calugarii ortodocsi soufi de la muntele Atlas.
Exercitii zoomorfe ale jocului celor cinci animale. Aceste exercitii pun în miscare tsing = esenta, tchi = respiratia, chen = spiritul. Pentru a fi liber creierul trebuie sa fie linistit, gândirea sa coboare la nivelul inferior (cinabrul) lucru ce se obtine prin pozitia tigrului, ursului, cerbului, maimutei, etc.
Exercitiile initiale au fost elaborate de huatuo, figura de seama a medicinii chinezesti, din primele secole ale erei noastre. In timpul exersarii psihicul si corpul trebuie sa fie relaxate, respiratia profunda si egala. Se executa zilnic. Scopul urmarit este:
a - hranirea principiului vital (yang - jing)
b - hranirea spiritului (yang - chen)
c - concentrarea asupra lui unu (cheou - yi)
In timpul împaratului Hoan-Ti (2690 a.hr.), Medicul kung fu a întemeiat un sistem original de educatie fizica medicala, pe care împaratul l-a introdus si în ritualul religios. De aici rezulta si cele doua directii pe care le-a luat acest sistem, cunoscându-se o metoda "interna" si alta "externa", adica religioasa sau profana.
Şcoala Shaolin: sistemul porneste de la constatarea ca anumite boli îsi au originea în congestionari si paralizari ale energiilor organice. Pentru înlaturarea lor este nevoie sa se execute anumite exercitii si gimnastici respiratorii adecvate. Fiecarei miscari a membrelor, trunchiului îi corespunde o miscare respiratorie specifica. Acestea se deosebesc dupa modalitatea, intensitatea executiei (puternica, scurta, gâfâitoare, discontinua, suierata, deglutitionala), ritm (grabit, lent), pozitia corpului (stând, sezând, culcat pe abdomen, pe spate, cu picioarele îndoite etc), precum si nenumarate combinatii, toate având scopuri precise în sistem. Asa cum am amintit scoala shaolin s-a orientat si dezvoltat în doua directii: cea care pune accent pe metoda externa, cu exercitii rapide de forta si acrobatice (numai pentru atac se descriu 360 de pozitii) si metoda interna sau ch’uan fa care pune accent pe calm si ponderatie. Omul crispat nu-si poate stapâni perfect corpul si nici nu poate lupta eficient. Idei ale acestei scoli si filosofii se regasesc si în conceptele de baza ale artelor martiale. Mijloacele de baza ale acestei metode sunt masajele interne vitalizante si purificatoare si decontracturarile progesive dupa respiratie. Scopul principal al gimnasticii kong fu este reîncarcarea energetica a organismului, decongestionarea circulatiei, eliminarea tensiunilor negative, prevenirea reumatismului si anchilozelor etc.
Exercitii taoiste - unele dintre ele utilizeaza cu precadere exercitii din pozitia stând (metoda nei - kong si în special cele opt exercitii ale lui tconc-li ce constau în întinderi si contractari ale corpului) si exercitii efectuate cu precadere din pozitia verticala (metoda nei-kong’ou choua). Scopul principal al acestor exercitii este prevenirea îmbolnavirilor si prelungirea vietii.
Boxul chinezesc = chung kuo ch’uan, semnificând pumnul, lovitura, se considera ca s-a consolidat ca disciplina în timpul dinastiei Chou (225 a.hr.). La origine nu este atât un exercitiu de lupta, ci mai mult unul pentru mentinerea sanatatii si bunei dispozitii. Este asemanator unui dans, folosind corpul ca pe un mijloc de expresie si ca pe o relatie spatiala. Se bazeaza cu precadere pe exercitii psiho-fizice si tehnici respiratorii, pe eliberarea tensiunilor, înlaturarea anxietatilor. Şi aici s-au conturat doua directii: "metoda externa", care pune accent pe abilitatea si strategia miscarilor (înaintari, retrageri, parari) si pe actiunea conjugata a întregului corp (os, muschi, nervi, ochi, pumn, picior). Acest sistem este capabil sa utilizeze forta agresiva a adversarului, atitudinea calma putându-l anihila. Metoda interna pune accent pe repartizarea armonioasa a energiilor vitale si pe concentrarea vointei. Tehnicile au la baza spontaneitatea, nonefortul, perseverenta.
Gimnastica energetica tai chi-ch’uan (tai = cale, chi = energie, ch’uan = miscare). Originea acestor gimnastici este învaluita în legenda. Parintele ei este considerat calugarul taoist chang - san - fehg. Retras pe muntele wu-tang pentru o lunga meditatie a avut prilejul sa urmareasca o lupta curioasa între un sarpe si o pasare. Şarpele părea o alternanţă de lumini si umbre, se facea cerc, îsi concentra si dispersa energia, încât parea ca efectueaza un adevarat dans. Pe acest model de inspiratie creaza gimnastica sa energetica sau "dansul de viata lunga". Se executa în mijlocul naturii fara acompaniament muzical, în fosnetul vântului si ciripitul pasarilor. Porneste de la 81 de miscari fundamentale, cu ajutorul cărora se pot crea 261 figuri ce au denumiri sugestive (împinge muntele, cocosul îsi deschide aripile etc.). Miscarile se intrepatrund si se continua ondulatorii dupa principiile yang si yin. Are o multitudine de variante, scoli si sisteme, unele punând accent pe miscarile corporale, altele pe concentrare si meditatie.
Acestea sunt o parte din scolile si curentele clasice sau culte ce au fost preferate si dezvoltate de nobili, razboinici, calugari si întelepti. Practica curenta populara prefera acum, ca si cu mii de ani în urma câteva metode si exercitii specifice.
1 - metoda yang ce consta în principal în diferite forme de lupta (box). Se axeaza pe doua reguli principale:
a - eliminarea tensiunilor, mai ales la nivelul cutiei toracice, prin eliberarea diafragmei, stiind ca la acest nivel se afla centrul energetic principal (hara);
b - relaxarea generala a corpului astfel încât sa permita circulatia energiei interioare care se scurge sub forma unui fluid.
Miscarile corpului (pasari, avansari, retrageri, tineri, fandari etc.) Presupun o stabilitate deosebita posibila numai prin stapânirea centrului de echilibru aflat în hara. Gesturile permit comprimarea si decomprimarea mecanismelor energetice subtile din corp, utilizarea lor corecta si eficace. Privirea exterioara exprima vidul si se deplaseaza în permanenta în directia miscarii.
2 - metoda wu, care în cursul secolelor s-a împartit în doua directii cu stiluri diferite, reflectând fie tendintele ortodoxe, conservatoare, fie cele inovatoare. Esenta metodei consta în miscari executate în cercuri perfecte si concentrice, forta interioara fiind cea care anima gesturile. Relaxarea joaca un rol esential. Se remarca printr-o tehnica stricta si tinuta corpului, trunchiului si picioarelor, care sa asigure un echilibru fizic si psihic perfect. Talia să fie "flexibila ca trestia", iar bratele ridicate "doua tije de otel învelite în pânza". Premisa metodei este ca sanatatea depinde de miscarea energiei în corp, sedentarismul încetinind sau blocând aceasta miscare. Activitatea fizica asigura o buna respiratie, crescând vitalitatea si rezistenta. Se poate produce reechilibrarea energiilor care sa vindece corpul când s-au produs dereglări.


Bibliografie
1) Mantak Chia - "Stimulati-va energia vitala", Editura Antet, 1990
2) T.Caba -"Functia energetica a organismului si mecanismele acupuncturii", Editura Litera, Bucuresti, 1980
3) Laurentiu Ene - "Ghid de educatie fizica traditionala occidentala", Editura Albatros, Bucuresti, 1990
4) M.Eliade, P. Culianu - "Dictionar al religiilor", Editura Humanitas, Bucuresti, 1993
5.C. Ionescu - Târgoviste - "Tratamentul prin acupunctura", Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1983
6. Sabin Ivan - "Presupunctura", Editura medicala, Bucuresti, 1983
7. N. N. Gheorgiu - "Manual de acupunctura", Editura medicala, Bucuresti, 1984
8.J. B. Rishi - "do in"
9.J. B. Rishi - "Le livre du shiatsu"

joi, 1 noiembrie 2007

CHITOSAN

Suplimentul biologic activ "Chitosan" este elaborat pe baza medicinii chineze traditionale, din carapacea crabilor maritimi rosii,( ce contine chitina.), care traiesc la adancimi de peste 1.000 m.Produsul Chitosan, este rezultatul cercetarii stiintifice, fiind considerat de catre japonezi, cel mai nou element al longevitatii omului.
Chitosan, este produsul cel mai cercetat de catre colectivele de cercetatori si oameni de stiinta din ultimul timp.
In Japonia, intre anii 1982 – 1992 , 13 universitati s-au ocupat de cercetarea acestui produs, unde cca . 10.000 de medici specialisti au facut studii aprofundate asupra efectelor Chitosanului, executindu-se numeroase analize de laborator. S-au scris 10 lucrari stiintifice despre acest produs, considerandu-se ca acest produs aduce o contributie importanta la imbunatatirea sanatatii oamenilor din toate tarile deoarece dupa statisticile medicale :
15 % - reprezinta oamenii sanatosi
15 % - reprezinta oamenii bolnavi
70 % - reprezinta oamenii aparent sanatosi, ( si care se pot imbolnavi in orice moment ).

Guvernul Japoniei, a declarat Chitosanul, ca un produs ce se gaseste intre suplimentele alimentare si medicamente, si care previne si vindeca bolile. Concentratia chitosanului din capsulele Tianshi cu chitosan atinge 85%, avand o puritate ridicata, fiind un supliment nutritiv fuctional, care se distribuie in Rusia, Africa de Sud, SUA , etc, fiind foarte apreciat de consumatori.

Mecanismul de actiune si de tratament :
Chitosan – este celuloza biologica. Dupa caracteristicile sale, el se aseamana cu fibrina umana. In caz de administrare interna, sub influenta fermentilor alimentari si a lecitinei, o parte din Chitosan se descompune si se absoarbe in singe, iar alta parte , nedescompusa de fermenti si neabsorbita de singe, se combina cu lichidul din tractul digestiv, se transforma in gel si actioneaza in sistemul digestiv ca un absorbant puternic, curata intestinul si evacueaza din el substantele toxice. Partea absorbita in singe a Chitosan-ului, actioneaza astfel:
Inhiba celulele canceroase prin : regleaza PH-ul tesutului spre un mediu alcalin ( aprox.7,35), unde limfocitele devin mai active si distrug celulele canceroase ; componentii Chitosanului inhiba intoxicatia cancerigena, restabileste pofta de mincare, impiedica scaderea in greutate; impiedica formarea metastazelor;Micsoreaza nivelul lipidelor in singe si a colesterolului pina la nivelul normal, fiind numit si “ detergent al vaselor de singe “, determinand scaderea tensiunii arteriale, deoarece Chitosan –ul se uneste cu acidul biliar ( cu ajutorul lui are loc absorbtia colesterolului ) si determina eliminarea lui prin fecale;
Micsoreaza nivelul zaharului in urina bolnavilor de diabet si scade glicemia Mareste imunitatea organismului, prin reglarea PH-lui si activarea limfocitelor din sange;
Absoarbe si elimina din organism sarurile metalelor grele (plumb, mercur, cadmiu), ingrasaminte minerale, coloranti chimici, substante medicamentoase, radionucleizi, imbunatateste capacitatea de purificare a sistemului limfatic;
Activeaza refacerea celulara, regenereaza suprafata pielii prin cresterea fibrelor de colagen ale pielii arse, asigurind elasticitatea acesteia, fara formarea cicatricelor, iar aplicat direct pe rana, stopeaza hemoragia, avind efect anestezic;
Actioneaza asupra tractului digestiv, marind capacitatea de digestie a intestinului subtire si cel gros, micsorind astfel absorbirea toxinelor in singe si aparitia cancerului de colon

INDICATII TERAPEUTICE
Boli oncologice , inclusiv in caz de metastaze si intoxicatii
Boli ale ficatului :hepatite( inclusiv hepatita de tip C ),ciroze ( reface celula hepatica)
Boli ale inimii si ale vaselor, inclusiv ateroscleroza, infarct miocardic, edem cerebral, hipertensiune, colesterol marit
Diabet , inclusiv dependenta de insulina
Obezitate si alte forme de dereglare al schimbului de lipide
Boli ale tractului digestiv, constipatii cronice, disbacterioza
Arsuri, rani si alte traume ale tesutului cutanat ( ajuta la refacerea celulelor pielii , in urma aparitiei cicatricilor)
Intoxicatii acute si cronice in mediu industrial, alimentar, sau in urma tratamentelor cu radioterapie
Afectarea starii de imunitate a organismului

CONTRAINDICATII:
Nu se recomanda copiilor pana la 12 ani.Nu este indicat impreuna cu Dubla Celuloza si la persoane cu hipoaciditate.
Compozitie : Praf de Chitosan, ce contine chitina.

MOD DE ADMINISTRARE
Pe stomacul gol intre mese, se bea cu apa (1,5- 2 l lichid pe zi.) Se recomanda sa se amestece continutul capsulei in 0,5 pahar cu apa calda, se lasa 5 minute, dupa care se bea. Pentru scaderea greutatii, se ia cu 30 minute inainte de masa. Nu se recomanda administrarea simultana a altor preparate (naturale sau alopate), deoarece Chitosan-ul impiedica asimilarea lor; acestea pot fi consumate dupa doua ore de la administrarea Chitosan-ului.
Doza : Se administreaza 1-4 capsule zilnic.
Atentie: Deoarece Chiosan-ul reduce brusc aciditatea gastrica, la 30 min. dupa administrare, se bea un pahar cu suc sau bautura cu gust acru.
Forma de prezentare : Flacon cu 100 capsule cu pulbere de Chitosan
Pastrare : la temperatura camerei, ferit de lumina si umiditate.
ATENTIE : Acest produs nu inlocuieste nici un medicament!

CUM APAR BOLILE. TEORIA TRICOMONAZELOR

Daca omul singur isi urmareste si are grija
de sănătatea sa, atunci este foarte greu
de a găsi vreun medic care ar cunoaşte
metoda optima pentru sănătatea
omului respectiv, in afara de el insusi !

“ Nu poţi lecui organismul fara a lecui sufletul “
SOCRATE


Absorbţia calciului ionizat de către celulele organismului uman sănătos se efectuează la nivel de 30%. Prin aceste “porţi de calciu” substanţele nutritive ajung in celule si tot prin aceste porţi sunt eliminate substanţele nocive. Schimbarea pH –ului in sânge mai puţin sau mai mult de 7,0 impune asimilarea calciului ionizat de către celulele organismului uman la nivelul de 5-7 %. Acest lucru duce la deteriorarea functiei celulelor organismului – respectiv la eliminarea problematică a substanţelor nocive (otrăvirea celulelor cu reziduuri), fapt ce duce la rândul sau la apariţia diferitelor boli.
Suplimentele Nutritive Biologic Active (SNBA) “TIANSHI” permit restabilirea functiei (activităţii) normale a celulelor organismului dvs. Astfel, peste un anumit timp dispare insăsi boala si efectele exterioare (secundare), avand loc autoinnoirea tuturor celulelor in organismul uman.
Medicina orientala manuieste din timpuri străvechi principiile care la timpul lor au fost denumite ”Restabilirea” sau “Întoarcerea la izvoare (începuturi)”.
Medicina chineza Tibetana deţine o experienţă de mai mult de 5000 de ani a autoreglării organismului uman. Ideea de “medicină” in Orient este descifrată ca “stiinta despre sănătate”, iar in Occident ca “stiinta despre boli”.
Medicii chinezi susţin : ”Prescrierea medicamentelor împotriva bolilor descoperite si aclamarea revoltelor care au izbucnit se pot compara cu comportamentul oamenilor care au început săparea fântânii numai atunci când setea a învins, sau cu oamenii care încep confecţionarea armelor abea după începerea bătăliei”.
Diferenţa principală si fundamentală a medicinei Occidentale fata de cea Orientală este abordarea, comportamentul diferit fată de sistemul imunitar. Medicina Orientală pune la baza concepţiei Regenerării - Profilaxia bolii, adică corecta nutriţie a sistemelor organismului si întărirea sistemului imunitar, ceea ce apără organismul de boli.
Deocamdată, in Occident, cercetarea urmăreşte filozofia stiintifică a atomilor; Chinezii in Orient urmăresc cu multă răbdare si insistentă direcţia întăririi energiei imunităţii si prelucrarea teoriei Regenerării
Pe parcursul mileniilor trecute, vracii chinezi si cercetătorii stiintifici au studiat fundamental lumea florei si s-au convins de calităţile lecuitoare ale ierburilor (plantelor) si de capacitatea lor de a restabili organismul. După părerea lor, numai o entitate vie (plantă) poate să ajute si să lecuiască o alta entitate vie (omul).
Metoda Orientală a “Regenerării” spre deosebire de medicina Occidentală, nu se ocupă de boli ci preferă profilaxia. Studierea “Regenerării” propovăduieşte restabilirea întregului echilibru al organismului. Obiectivul principal in medicina naturistă chineză a fost si este menţinerea sănătatii si profilaxia bolilor. In Orient, medicul care aşteaptă apariţia simptomelor vizibile ale bolii si numai atunci prescrie tratamentul, este socotit un specialist de calitate joasă. Concepţia profilaxiei niciodată nu a respins omul de la precauţia fată de propria sănătate, dar întotdeauna sublinia răspunderea pacientului asupra deprinderilor necesare ale hranei si ale igienei.
Activitatea fizică (fitnessul) si corecta alimentaţie erau socotite vitale.
Vindecarea este inteleasă ca ajutor in procesul reînnoirii acţiunii reciproce a organelor care Regenerează sau Renaşte organismul si restabileşte sănătatea organismului. Simultan are loc Regenerarea calitatilor epuizate ale organismului de autorestabilire.
Filozoful indian si istoricul in medicină D.SINGH nota ca:“...medicii indieni preferau sa lecuiască pentru început prin intermediul dietei, si numai in cazul când nu aveau rezultate, nu ajuta, ei apelau la medicamente. Medicii indieni aveau stiinta despre toxicitatea medicamentelor”. Exista o veche zicală indiana : “Dacă pană la varsta de 30 de ani n-ai invătat sa-ti fii propriul medic, atunci singur ti-ai apropiat moartea”.
Modul Occidental de abordare a problemei sănătăţii se încheie prin SCHIMB (transplant), exemplul clasic fiind Inima artificială: să scoţi ce-i vechi si să pui ce-i nou - schimb si atât. Un asemenea schimb sunt preparatele medicamentoase. Acest lucru a dus la crearea a două tipuri fundamentale de preparate medicamentoase : stimulatoare si de inhibiţie.- care sunt concepute pentru ca la prescrierea medicului să ridice sau să coboare procesele biochimice care au loc in organism.
Medicii contemporani încearcă, cu ajutorul medicamentelor prescrise, sa îndeplinească lucrul organismului. Sugrumând temperatura, durerea, tusea, voma, diareea, hipertensiunea, etc., fara a se înlătura cauzele care au condus la aparitia bolilor, medicii alungă, împing problemele organismului in interior, transformându-le in boli cronice.
Chinezii, prin procesul de Regenerare, încep cu căutarea simptomelor încălcării echilibrului.
Nutritionistii chinezi, de-a lungul secolelor, invătau ca produsele alimentare pot sa apere omul de boli, nu numai profilactic ci pot chiar să restabilească sănătatea pierdută a omului.
Avand ca scop organizarea alimentaţiei sănătoase, corecte, chinezii si-au pus in fată trei scopuri fundamentale :
Ø Curatarea
Ø Echilibrul
Ø Hrana
Chinezii cred si susţin că, pe calea adăugării combinaţiei sinergice a plantelor la dieta nutritionistă echilibrată, se atinge armonia intre puterile energetice negative si pozitive ale organismului, intre INN si IANG.
Numai in acest caz organismul este perfect sănătos.
Ei asigură cu hrana necesară, ciclul susţinerii, ciclul conducerii si functiei, numite de chinezi Lemn, Foc, Pamant, Metal si Apa.
Grecul antic, medicul occidental Hippocrates, spunea: „Să nu dăunezi”. Acesta a devenit jurământul tuturor tinerilor medici care au păşit pe drumul medicinei. Medicii chinezi credeau in lecuirea prin energia naturistă. Hippocrates o numea „physis”, iar chinezii, cu mult înaintea lui, o numeau “Chi”. Conform filozofiei chineze a reinvierii, a renaşterii, organele si funcţiile organismului sunt legate cu o oarecare putere nefizică care acţionează asupra lor. Energia “chi” apare in unele împrejurări si dispare in altele.
Chinezii spun ca procesul de restabilire este procesul creerii unor astfel de împrejurări, condiţii–fizice, emoţionale, sufleteşti, - in prezenta cărora imediat apare energia “Chi”.
Medicina Orientala susţine ca: in fiecare om nutresc puteri enorme de autorestabilire care pot fi trezite întotdeauna de energia Sufletului si a Corpului, daca sunt ajutate printr-o nutriţie corespunzătoare.
Unele cercetări extraordinare din ultimii ani sparg concepţiile tradiţionale, la fel si a unor cauze a bolilor actuale foarte răspândite (boli cardiovasculare, tumori, boli endocrine, SIDA, etc.).
Conform datelor Organizaţiei Mondiale de Sănătate Publica , cea mai răspândita infectie din lume este Tricomonaza si aceasta boala intradevar foarte adesea decurge neobservata: la femei uneori apar colpite in forma coroziva, iar barbatii in genere nu observa boala lor. Tricomonaza creează (formează) in vasele sanguine a organelor genitale trombe, pe urma cărora, fara a-si da seama de boala pe care o are, barbatul afla deodata ca e impotent. Toate acestea se intampla din cauza vaginitei tricomonazice (cunoscuta ca stimulentul tricomonazei semivenerice).
Putini stiu ca, caria dentara care ne chinuie atat de des la fel ca si paradontoza – este de fapt Tricomonaza bucala (Tricomonas elongata), pentru ca aceste boli apar din cauza Tricomonazei bucale. Si in sfarsit, gastrita si ulcerul – Tricomonaza gastrointestinala.
Controlul pungilor gingivale la o grupă de pacienti de la o clinică stomatolgică intre varstele de 21 si 82 de ani a confirmat prezenta la toti pacientii a tricomonaziei bucale, inclusiv sub formă de colonii. In continuare au fost controlate femei in varstă de 16-58 ani pentru tricomoniazia vaginală. S-a dovedit că toate femeile sunt purtatoare ale acestei boli. A fost testat sângele de la un grup mare de oameni din diferite regiuni ale Rusiei in vârstă de 10-69 ani. Intre ei erau medici si oameni de afaceri, lucrători si cercetători stiintifici, jurnalişti si astronauţi. Testarea sângelui a arătat prezenta Tricomonazei la toţi pacienţii.
Oncologia contemporană se bazează pe concepţia unificatoare a următoarelor teorii, ca: viruso- genetică cancerigenă, oncogenă imunologică, metabolică si altele. Ideea acestei concepţii este in faptul ca celulele noastre sub acţiunea diferiţilor factori pot sa se “transforme” in celule tumorale, ce sunt in stare sa omoare chiar omul. Când boala da de ştire si este depistata tumoarea, de fapt trebuie sa luptăm nu cu agentul patogen ci cu propriile ei celule. Cu asta se si ocupă oncologii. Rezultatele unei asemenea lecuiri sunt cunoscute. In Rusia, in anul 2000, după presupunerile specialiştilor oncologi, ea trebuie sa ajungă la 26%. Cu alte cuvinte, numai 1 din 4 persoane poate sa spere la tratare.
Sub termenul de tratarea bolnavilor se intelege puterea lor de a trai încă 5 ani după intervenţia medicală.
In 1989, in Rusia s-a descoperit agentul biologic patogen al cancerului, infarctului si al SIDA. Acesta este TRICOMONAZA. Autorul descoperirilor T.I.Svicoeva a efectuat nenumarate cercetări stiintifice in institutele de elita, cercetari care au evidentiat faptul ca celula tumorala nu este altceva decât parazit unicelular. In acest fel a fost dovedit ca, cancerul si infarctul sunt boli parazitare, iar SIDA – supraparazitara, pentru ca agentii patogeni sunt, Tricomonaza – parazit al omului si virusul imunodeficitar al omului (VIO) - parazitul Tricomonazei.
Dacă in organe si ţesuturi se formează colonii tricomonazice, oncologii le numesc tumori, dar dacă aceasta se întâmplă in vasele sanguine, atunci cardiologii le numesc trombi. Daca trombii vor astupa vasele cordului, atunci aceasta va fi cauza infarctului - fiind un trist prerogativ al cardiologilor. Dar daca trombii apar in vasele sanguine ale organelor genitale- aceasta devine cauza impotentei, dubla tragedie pentru un bolnav care e departe inca de vârsta de 40 de ani. Răpitoarea tricomonaza creează noi cuiburi in acele parţi ale organelor unde gaseste condiţii mai bune. Ea se hrăneşte nu numai cu diferite sucuri ale omului si microbi ci si cu celulele ţesutului si ale sângelui; cu toxinele sale slabeste si scade mobilitatea spermatozoizilor, ii fagociteaza (ii mananca), si devine cauza sterilitatii barbatilor si a femeilor.
In organismul uman parazitează trei tipuri de Tricomonaze: bucala, intestinala si vaginala.
Acest parazit are trei stadii de existenta: - flagelar, ameboid si chistic. Fiind asexuat autofecundat, microorganism unicelular, tricomonaza la fiecare dividere da si o celula aparte, o noua specie, adică fiecare celulă nouă care apare este cu ceva diferita de celelalte anterioare. Acesta este unul din principalele motive pentru care imunitatea nu reactioneaza la Tricomonaze. Tricomonazele disociază zaharurile cu ajutorul fermentului prelucrat de ele – hexochinaza. Ca rezultat al acestor prelucrări, apare putina energie si mult acid lactic. Prin acesta se raspandeste agresivitatea lor: luând de la om necesarul substanţelor nutritive si zaharurile, ele acidifiaza organismul care este apt si gândit pentru reacţii bazice. De aceea oncologii au enumerat pană la 200 de specii diferenţiate si multe mii de specii neidentificate si care nu se aseamănă unele cu altele.
Deci, cancerul – unic, are o etiologie comuna, adică cauza unica de apariţie – tricomonaza.
Ceilalţi factori sunt: ecologia si deprinderilor negative – situaţi pe locul 2
Celulele maligne – sunt una din formele de existenta a Tricomonazelor care sunt obligate sa treacă in organism sub influenta imunitatii.
Aşadar, cancerul este tricomonaza in ultima ei stare.
Cancerul este ultimul stadiu al multor boli căpătate de om, datorită felului incorect de a trai (nutriţiei incorecte, stressului, factorilor ecologici, acţiunii chimice a medicamentelor- toxice- si a multor alţi factori). Omul merge spre cancer mult timp, dar lecuirea este posibila daca creezi in organismul uman un mediu care sa omoare Tricomonazele- adică sa echilibrezi pH-ul organismului pana la 7,0.
Suplimentele naturiste ale Corporaţiei “TIANSHI” conţin un set de produse unice pentru stoparea efectiva, sugrumarea si uciderea tricomonazelor, precum si aducerea pH-lui organismului in starea bazica normala. Formulele chineze din plante nutritive nu tratează nimic; organismul singur tratează autoimun si natural, normalizând Ph-ul. Aceasta este o hrana cu efecte de insănătosire si tratare !
Suplimentele nutritive au apărut nu mai devreme sau mai târziu decât atunci când a apărut o necesitate neapărata. Începând cu a doua jumătate a secolului nostru, condiţiile mediului înconjurător au început sa se schimbe brusc cu o viteza nemaipomenita. In ultimii 20 de ani ecologia a suferit foarte mult. S-au schimbat pamantul, aerul si apa si odată cu ele componenta tuturor celor create de ele si in primul rând produsele alimentare. Cercetătorii stiintifici ai diferitelor tari si de diferite specialitati de la arheologi si istorici pana la biologi, ingineri si medici au devenit receptivi fata de suplimentele alimentare naturale active din diferite surse, numite aditivi alimentari (HA sau NBA). In combinaţie cu aceşti aditivi alimentari, alimentele actuale se întorc la calitatile gândite de natura. Suplimentele nutritive nu numai ca preîntâmpina diferite boli ci chiar le tratează pe unele dintre ele.
Suplimentele Nutritive Biologic Active (SNBA) ale Corporaţiei TIANSHI sunt prelucrate pe baza experimentelor de mii de ani, recomandărilor medicinei chineze vechi si contemporane (greşelile sunt excluse aici) prelucrate din plante, organisme vii si minerale care cresc, trăiesc si se găsesc pe teritoriul chinez.
Suplimentele nutritive respective sunt omologate in 23 de tari ale lumii (ex Austria, SUA, Canada, Japonia). Produsele Corporaţiei TIANSHI au Certificatul Internaţional de Calitate ISO 9002 (acest certificat subliniază calitatea foarte înalta a produselor)
*
Produsele Corporaţiei TIANSHI sunt rezultatul însetării organismului uman de a-si menţine sănătatea, prospeţimea si viata lunga.
Eficacitatea acţiunii este bazata pe următoarele principii:
A.- Organismul omului este in stare de restabilire a echilibrului încălcat, adică de autoreglare
B.-Majoritatea organelor si ţesuturilor omului mânuiesc puterea de reînnoire, regenerare. Pe calea alegerii plantelor, mineralelor si vitaminelor se ajunge la acţiunea universala a suplimentelor nutritive asupra organismului uman.
Medicina chineza clasica tinde sa găsească starea de echilibru intre Univers si Om, intre începutul masculin IANG si feminin IN.
De aceea Suplimentele Nutritive Biologic Active TIANSHI actioneaza asupra tuturor sistemelor organismului, tinzând sa găsească echilibrul, armonia.
Experienţa practica si inteligenta medicinei chineze îmbinate cu cea mai moderna biotehnologie, asigura o mare eficacitate a produselor si arata drumul spre sănătate si frumuseţe.
Organismului uman ii sunt cunoscute reţetele sanatatii lui; trebuie un pic de ajutor pentru a primi componentele necesare.
Corporaţia “TIANSHI”, pe baza progresului biotehnologiei, folosind cunostintele medicinei tradiţionale chineze, aduce o multitudine de produse cu caracter de insanatosire si igiena pentru saturarea organismului uman cu scopul de menţinere a sanatatii, prospeţimii si tinereţii
Produsele Corporaţiei TIANSHI se caracterizează prin:
1. Un înalt conţinut de calciu si o uşoara asimilare (procentul de asimilare este de 95-98%, deoarece calciul este stabilizat la nivel de ion);
2. Echilibrul normal intre acid si baza (pH 7,0-7,4)
3. Conţinutul ridicat de aminoacizi, substanţe nutritive, vitamine, microelemente :Fe, Zn, Mg, etc.
4. Corectele proporţii intre calciu si fosfor, ce permite ionilor de calciu sa se asimileze in stomac si intestin;
5. Bogata gama de colagen si fosfoproteine;
6. Absenta efectelor negative;
7. Comoditatea de administrare;
8. SNA reprezinta o alternativa naturala medicamentelor in cazul profilacticii si tratării bolilor
9. Atenţie! – SNA nu înlocuiesc medicamentele; ele se intercalează, se susţin foarte bine cu medicaţia sintetica amortizând efectele negative si restabilind echilibrul puterilor vitale după tratament
10. Sunt adaptogene
11. Nu conţin stimulanţi
12. Se complementeaza unul cu altul in orice calitate
13. Se complementeaza cu toate medicamentele sintetice
14. Se complementeaza cu fito- si preparatele homeopatice
15. Restabilesc echilibrul forţelor după tratament
16. Nu au efecte secundare
17. Deţin o acţiune îndelungata (retard)

Exista minimum 22 de cauze, enumerate prin factori care actioneaza negativ asupra sanatatii omului, care pledează pentru necesitatea de a folosi Suplimente Nutritive:
1. Alcoolul
2. Cafeaua, ceaiul fierbinte, fumatul
3. Metabolismul slab
4. Fracturile
5. Prelucrarea tehnologica a produselor
6. Purgativele
7. Antibioticele, Sulfamidele
8. Prelucrarea prea mare a produselor (fierbere)
9. Apa
10. Stresul
11. Lipsa substanţelor necesare organismului in produsele vegetale
12. Hrana vegetariana
13. Alergia la unele produse
14. Insuficienta hranei
15. Lipsa din organism a proviziilor de substanţe biologic active
16. Insuficienta solara
17. Vârsta de trecere
18. Nepracticarea sportului
19. Contraceptivele orale
20. Sindromul premenstrual
21. Sarcina
22. Batranetea

Restabilirea imunitatii reprezinta girul sanatatii si se realizeaza in primul rând pe baza hranei raţionale.
Suplimentele Alimentare Naturale ale Corporaţiei TIANSHI coordonează armonia dintre puterile energetice ale organismului, negative si pozitive, adică INN si IANG.