„Cu excepţia maladiilor provenind din cauze accidentale, otrãvire (plumb, arsenic, etc), din microorganisme extrem de virulente, malformaţii congenitale, majoritatea bolilor cunoscute îşi au originea direct sau indirect într-o alimentaţie incorectã”.
(Dr. W. Kollath)
„Bolile de care suferã omul, urmare a civilizaţiei, iau naştere mai ales prin intermediul alimentaţiei şi pot fi vindecate tot numai pe calea unei alimentaţii corecte”.
(Dr. H. P Rusch)
Majoritatea produselor alimentare conţin aditivi (cunoscuţi sub denumirea generica de "E"-uri), care conservã, dau culoare, formã, spumeazãşi mai ales dau aroma în mod artificial, fãcând astfel produsul atrãgãtor şi vandabil timp îndelungat.
“Produsele alimentare cu termen de garanţie de un an sau doi nu sunt o raritate. Nu ne putem aştepta ca un produs atât de vechi sã fie bun pentru organismul nostru, chiar dacã el are autorizaţia sanitarã pentru a fi comercializat. Este suficient sã ne gândim cã o maionezã se altereazã în mod normal foarte repede (în 24 sau maxim 48 de ore), deoarece ea constituie o hranã foarte bunã pentru bacterii. Vã puteţi închipui cât de hrãnitoare poate fi o maionezã din conservã, care a fost produsã acum o lunã, a fost pãstratã la temperatura camerei şi care nu are semne evidente de alterare deoarece are atât conservant încât bacteriile nu pot trãi hrãnindu-se cu ea.
Oare de ce corpul uman s-ar putea hrãni cu aceeaşi substanţã, cu aceeaşi hranã moartã pe care bacteriile o refuzã?”
Întrebare pe care o adreseazã ing. Leonard Radut, director al Laboratoarelor Genna
Cercetãtorii spun ca aditivii alimentari sunt substanţe chimice de sintezãşi, deoarece ele nu se gãsesc în mod natural, nu ar trebui sã facã parte din alimentaţia noastrã. Impactul E-urilor asupra organismului este devastator, deoarece ele nu sunt recunoscute şi acceptate de cãtre acesta. O substanţã strãinã, afirmã medicii, nu poate fi administratã timp îndelungat fãrã a produce efecte secundare. Consumul îndelungat de produse alimentare aditivate sintetic produce în organismul uman un bombardament asupra organelor interne, provoacã distrugerea sistemului imunitar (acesta ajunge sã producã anticorpi peste mãsurã, folosindu-i împotriva propriului organism), precum şi o serie de tumori maligne şi benigne.
Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetãri Alimentare, membru al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Forestiere, considerã cã incidenţa alarmantã a unor forme de cancer este strâns legatã de avalanşa produselor alimentare bogate în E-uri nocive, consumate frecvent de români. De asemenea, E-urile periculoase sunt "vinovate" de rãspândirea bolilor cardiovasculare, ale tubului digestiv şi a alergiilor.
"Una este sa mãnânci un mãr şi cu totul altceva este sã bei un compot de mere conservat cu aditivi", semnaleazã prof. dr. Mencinicopschi. Domnia sa atrage atenţia, totodatã, asupra mezelurilor, în special asupra parizerului, crenvurştilor, bãuturilor rãcoritoare şi preparatelor conservate cu substanţe chimice (în special supele la plic sau alimentele afumate).
Potrivit rapoartelor organizaţiilor internaţionale, mortalitatea în rândul populaţiei globului, cauzatã de consumul alimentelor îmbogãţite cu substanţe artificiale, se afla pe locul al III-lea, dupã consumul de droguri şi medicamente şi dupã accidentele de circulaţie.
Conform raportului Comisiei Naţionale de Oncologie - 2000, în România cancerul este într-o creştere alarmantãşi se estimeazã cã aceastã afecţiune va deveni în scurt timp "boala mileniului III", împotriva cãreia nu existã încã premisele cã se va descoperi un antidot. Cancerul este, fãrã îndoialã, o consecinţã. Chiar dacã nu au fost descoperite în totalitate cauzele acestei boli ucigãtoare, cercetãtorii au reuşit sã contureze trei dintre acestea:
poluarea, tutunul şi alimentaţia. Cea din urma, potrivit unor studii recente, pare a fi una dintre cele mai importante cauze ale apariţiei cazurilor de cancer.
Conform normelor oficiale, prin aditivi alimentari se înţelege orice substanţã care, în mod normal, nu este consumatã ca aliment în sine şi care nu este ingredient alimentar caracteristic având sau nu o valoare nutritivã şi prin a cãrui adãugare intenţionatã la produsele alimentare în scopuri tehnologice, în decursul procesului de fabricare, prelucrare, preparare, tratament şi ambalare a unor asemenea produse alimentare devine o componentã a lor.
In listele internaţionale (ca şi în cea naţionalã), aditivii sunt clasificaţi în 25 de categorii şi numerotaţi specific:
-coloranţi - pentru a schimba sau a da culoare; E100-E182
-conservanţi- substanţe care prelungesc perioada de pãstrare a alimentelor prin protejarea lor împotriva alterãrii produse de microorganisme; E200-E297
-antioxidanţi - substanţe care prelungesc perioada de pãstrare a alimentelor prin protejare împotriva oxidarii (de exemplu: râncezirea, schimbarea culorii); E300-E390
-emulgatori - asigurã un amestec omogen între apa şi grãsimile alimentare; E400-E496
-sãruri de topire E400-E496
-agenţi de îngrosare- substanţe care au capacitatea de a mãri vâscozitatea produselor alimentare; E400-E496
-agenti de gelifiere-substanţe care permit şi care ajutã la formarea gelurilor; E400-E496
-stabilizatori- substanţe care fac posibilã menţinerea proprietãţilor fizico-chimice ale alimentelor, menţinând omogenizarea dispersiilor, culoarea etc.; E400-E496
Întrebare pe care o adreseazã ing. Leonard Radut, director al Laboratoarelor Genna
Cercetãtorii spun ca aditivii alimentari sunt substanţe chimice de sintezãşi, deoarece ele nu se gãsesc în mod natural, nu ar trebui sã facã parte din alimentaţia noastrã. Impactul E-urilor asupra organismului este devastator, deoarece ele nu sunt recunoscute şi acceptate de cãtre acesta. O substanţã strãinã, afirmã medicii, nu poate fi administratã timp îndelungat fãrã a produce efecte secundare. Consumul îndelungat de produse alimentare aditivate sintetic produce în organismul uman un bombardament asupra organelor interne, provoacã distrugerea sistemului imunitar (acesta ajunge sã producã anticorpi peste mãsurã, folosindu-i împotriva propriului organism), precum şi o serie de tumori maligne şi benigne.
Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetãri Alimentare, membru al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Forestiere, considerã cã incidenţa alarmantã a unor forme de cancer este strâns legatã de avalanşa produselor alimentare bogate în E-uri nocive, consumate frecvent de români. De asemenea, E-urile periculoase sunt "vinovate" de rãspândirea bolilor cardiovasculare, ale tubului digestiv şi a alergiilor.
"Una este sa mãnânci un mãr şi cu totul altceva este sã bei un compot de mere conservat cu aditivi", semnaleazã prof. dr. Mencinicopschi. Domnia sa atrage atenţia, totodatã, asupra mezelurilor, în special asupra parizerului, crenvurştilor, bãuturilor rãcoritoare şi preparatelor conservate cu substanţe chimice (în special supele la plic sau alimentele afumate).
Potrivit rapoartelor organizaţiilor internaţionale, mortalitatea în rândul populaţiei globului, cauzatã de consumul alimentelor îmbogãţite cu substanţe artificiale, se afla pe locul al III-lea, dupã consumul de droguri şi medicamente şi dupã accidentele de circulaţie.
Conform raportului Comisiei Naţionale de Oncologie - 2000, în România cancerul este într-o creştere alarmantãşi se estimeazã cã aceastã afecţiune va deveni în scurt timp "boala mileniului III", împotriva cãreia nu existã încã premisele cã se va descoperi un antidot. Cancerul este, fãrã îndoialã, o consecinţã. Chiar dacã nu au fost descoperite în totalitate cauzele acestei boli ucigãtoare, cercetãtorii au reuşit sã contureze trei dintre acestea:
poluarea, tutunul şi alimentaţia. Cea din urma, potrivit unor studii recente, pare a fi una dintre cele mai importante cauze ale apariţiei cazurilor de cancer.
Conform normelor oficiale, prin aditivi alimentari se înţelege orice substanţã care, în mod normal, nu este consumatã ca aliment în sine şi care nu este ingredient alimentar caracteristic având sau nu o valoare nutritivã şi prin a cãrui adãugare intenţionatã la produsele alimentare în scopuri tehnologice, în decursul procesului de fabricare, prelucrare, preparare, tratament şi ambalare a unor asemenea produse alimentare devine o componentã a lor.
In listele internaţionale (ca şi în cea naţionalã), aditivii sunt clasificaţi în 25 de categorii şi numerotaţi specific:
-coloranţi - pentru a schimba sau a da culoare; E100-E182
-conservanţi- substanţe care prelungesc perioada de pãstrare a alimentelor prin protejarea lor împotriva alterãrii produse de microorganisme; E200-E297
-antioxidanţi - substanţe care prelungesc perioada de pãstrare a alimentelor prin protejare împotriva oxidarii (de exemplu: râncezirea, schimbarea culorii); E300-E390
-emulgatori - asigurã un amestec omogen între apa şi grãsimile alimentare; E400-E496
-sãruri de topire E400-E496
-agenţi de îngrosare- substanţe care au capacitatea de a mãri vâscozitatea produselor alimentare; E400-E496
-agenti de gelifiere-substanţe care permit şi care ajutã la formarea gelurilor; E400-E496
-stabilizatori- substanţe care fac posibilã menţinerea proprietãţilor fizico-chimice ale alimentelor, menţinând omogenizarea dispersiilor, culoarea etc.; E400-E496
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu