Autor. Ing. Vlad Emil
Tel: 0742828951
Oare funcţionarea unui asemenea complex, impresionant şi impregnat de mister, putea să se bazeze pe un singur om – MOISE?
Puţin probabil, dacă am lua în considerare numai „socoteala cortului” (v. Exod 38,21):
- aur = 29 de talanţi şi 730 de sicli (după siclul cortului);
- argint = 100 de talanţi şi 1.750 de sicli (după siclul Sfîntului Locaş);
- aramă = 70 de talanţi şi 2.400 de sicli;
- stâlpii, scândurile cortului şi ţăruşii de argint şi de aramă;
- acoperişurile şi perdelele;
- „utilajele şi uneltele” curţii şi cortului;
- materialele necesare funcţionării;
- ş.a.m.d.
Cineva trebuia să le primească în inventar şi să ştie să le folosească.
Pe de altă parte, confecţionarea şi funcţionarea acestui complex presupunea creşterea animalelor sau prinderea sau pescuirea altora (v. pieile de viţel de mare), prelucrarea lemnului, a aurului, a argintului, a aramei şi a fierului, ţeserea perdelelor şi brodarea acestora, ţeserea covoarelor pentru acoperiş şi realizarea capselor de îmbinare a acestora, proiectarea şi realizarea tehnologică a tuturor obiectelor existente în curte şi în cort, transportul pe uscat şi pe apă, asigurarea confecţionării armamentului şi dotarea trupelor cu echipament de transport şi de luptă presupune existenţa unui structuri de personal specializat.
Numai înşiruirea acestor funcţii ne poate duce cu gândul la existenţa unui complex funcţional în care fiecare trebuia să-şi cunoască atribuţiile.
TEXTUL BIBLIC NE INDICĂ O CIFRĂ IMPRESIONANTĂ: 603.000 DE OAMENI MATURI (v. Numeri 2.32).
Cu alte cuvinte un „ORAŞ” pentru o „CURTE FUNCŢIONALĂ”.
Funcţionarea unei asemenea structuri nu putea fi lăsată la „voia întâmplării”. Să admitem faptul că anumite grupuri trebuiau specializate, şi fiecărui grup, în raport de specializare, să i se atribuie un „spaţiu tehnologic specific”. Surpriza pe care o vom avea este determinată de descrierea prezentării aşezării (taberei – v. Numeri 2).
Pentru a înţelege mult mai uşor această organizare specializată trebuie să apelăm la o reprezentare grafică a modului de aşezare în tabără (vezi schiţa).
Tel: 0742828951
Oare funcţionarea unui asemenea complex, impresionant şi impregnat de mister, putea să se bazeze pe un singur om – MOISE?
Puţin probabil, dacă am lua în considerare numai „socoteala cortului” (v. Exod 38,21):
- aur = 29 de talanţi şi 730 de sicli (după siclul cortului);
- argint = 100 de talanţi şi 1.750 de sicli (după siclul Sfîntului Locaş);
- aramă = 70 de talanţi şi 2.400 de sicli;
- stâlpii, scândurile cortului şi ţăruşii de argint şi de aramă;
- acoperişurile şi perdelele;
- „utilajele şi uneltele” curţii şi cortului;
- materialele necesare funcţionării;
- ş.a.m.d.
Cineva trebuia să le primească în inventar şi să ştie să le folosească.
Pe de altă parte, confecţionarea şi funcţionarea acestui complex presupunea creşterea animalelor sau prinderea sau pescuirea altora (v. pieile de viţel de mare), prelucrarea lemnului, a aurului, a argintului, a aramei şi a fierului, ţeserea perdelelor şi brodarea acestora, ţeserea covoarelor pentru acoperiş şi realizarea capselor de îmbinare a acestora, proiectarea şi realizarea tehnologică a tuturor obiectelor existente în curte şi în cort, transportul pe uscat şi pe apă, asigurarea confecţionării armamentului şi dotarea trupelor cu echipament de transport şi de luptă presupune existenţa unui structuri de personal specializat.
Numai înşiruirea acestor funcţii ne poate duce cu gândul la existenţa unui complex funcţional în care fiecare trebuia să-şi cunoască atribuţiile.
TEXTUL BIBLIC NE INDICĂ O CIFRĂ IMPRESIONANTĂ: 603.000 DE OAMENI MATURI (v. Numeri 2.32).
Cu alte cuvinte un „ORAŞ” pentru o „CURTE FUNCŢIONALĂ”.
Funcţionarea unei asemenea structuri nu putea fi lăsată la „voia întâmplării”. Să admitem faptul că anumite grupuri trebuiau specializate, şi fiecărui grup, în raport de specializare, să i se atribuie un „spaţiu tehnologic specific”. Surpriza pe care o vom avea este determinată de descrierea prezentării aşezării (taberei – v. Numeri 2).
Pentru a înţelege mult mai uşor această organizare specializată trebuie să apelăm la o reprezentare grafică a modului de aşezare în tabără (vezi schiţa).
Fig. 1 SCHEMA AŞEZĂRII TERITORIALE A FAMILIILOR
Avem, deci, structura aşezării teritoriale, ne rămâne să vedem dacă găsim specializările funcţionale ale acesteia (eventual un flux sau o schemă tehnologică!).
În Numeri 3 de la 14 la 39 găsim funcţiile leviţilor:
(a) Tabăra lui GHERŞON avea în responsabilitate cortul întâlnirii: cortul şi acoperişul cortului; învelitoarea acoperişului cortului şi perdeaua de la uşa cortului întâlnirii, pânzele curţii şi perdeaua de la poarta curţii cortului … şi toate funiile pentru slujba cortului; avea în dotare două care şi patru boi;
(b) Tabăra lui CHEHAT avea în responsabilitate „utilajele” curţii şi ale cortului: chivotul, masa, sfeşnicul, altarele, uneltele sfântului locaş cu care îşi făceau slujba, perdeaua de dinăuntru şi tot ce ţine de ea; nu erau dotaţi cu care şi boi deoarece toate „utilajele” se duceau pe umeri;
(c) Tabăra lui MERARI avea în responsabilitate celelalte lucruri: scândurile cortului, drugii, stâlpii şi picioarele lor, toate uneltele care ţin de ele; stâlpii curţii, picioarele lor, ţăruşii şi funiile lor; avea în dotare patru care şi opt boi;
(d) Familiile lui MOISE şi AARON îndeplineau la Sfântul Locaş tot ce fusese poruncit.
După cum se observă Tabăra Leviţilor forma personalul de specialitate. Acesta era selectat din bărbaţii cu vârsta cuprinsă între 30 de ani şi 50 de ani. De remarcat faptul că întreaga activitate desfăşurată de leviţi trebuia să rămână secretă:
„străinul care se va apropia să fie pedepsit cu moartea” (v. Numeri 3.38)
Să vedem dacă vom găsi celelalte funcţiuni tehnologice? Din studiul textului biblic pentru celelalte 12 familii găsim următoarele atribuţii:
Tabelul 1
Complexă organizare tehnologică şi funcţional-structurală … să fi fost creată doar pentru un mister biblic … sau … era necesară funcţionării … „CENTRALEI BIOENERGETICE”?
UTILITATEA „CURŢII CORTULUI CHIVOTULUI”
Ne revine din gând o întrebare: La ce folosea o construcţie, cu o asemenea tehnologie secretă, pentru a cărei funcţionare lucrau peste 603.000 de bărbaţi maturi?
Citind textele biblice găsim o descriere care ne indică faptul că acest complex funcţiona:
„În ziua în care a fost aşezat cortul, norul a acoperit locaşul cortului întâlnirii; şi, de seară până dimineaţă deasupra cortului era ca o înfăţişare de foc (v. Numeri 9.15)”
De fapt, ne redă o observaţie vizuală prin care „norul” sau „focul” semnala funcţionarea acestui complex. Dar ce anume?
Analizând textul rezultă următoarele funcţii:
Semnal şi indicator de migraţie:
„Când se forma norul de pe cort într-o anumită direcţie în acea direcţie porneau şi copiii lui ISRAEL; şi acolo unde se destrăma norul, se opreau şi îşi organizau tabăra … dacă norul stătea vertical deasupra cortului două zile sau o lună, un an, copiii lui ISRAEL rămâneau în aceeaşi tabără şi nu porneau; şi când se deplasa într-o direcţie, porneau şi ei (v. Numeri 9. Norul)”.
Separarea apelor curgătoare:
„ … când preoţii, cari duceau chivotul, au ajuns la râul Iordan, şi când l-i s-au înmuiat picioarele în marginea apei … apele cari se pogorau din sus s-au oprit, şi s-au înălţat grămadă … iar cele care pogorau spre marea câmpiei … s-au scurs …”.
Notă: în exod 14. Trecerea Mării Roşii, găsim o descriere asemănătoare „ … apele stăteau ca un zid la dreapta şi stânga lor …” să fi avut Moise încă de atunci un chivot?!.
Producător de mana = „pâine”:
„Ce este aceasta? Moise le-a zis: Este pâinea pe care v-o dă Domnul ca hrană (v. Exod 15)”
„Mana semăna cu grăuntele de coriandru, şi la vedere era ca bedeliumul (v. Numeri 11.7) … când s-a ridicat roua, pe faţa pustie a pământului, era ceva mărunt ca nişte grăunţe, mărunt ca bobiţele albe pe pământ (v. Exod 14) …când cădea roua noaptea în tabără, cădea şi mana (v. Numeri 9) … poporul o strângea, o măcina la râşniţă, sau o pisa într-o piuă; o fierbea în oală şi făcea turte din ea. Mana avea gustul unei turte făcute cu untdelemn (v. Numeri 11.8); copiii lui ISRAEL au mâncat mana patruzeci de ani (v. Exod 16.35)”.
Interesant este faptul că Moise a dorit să păstreze o mostră din această mana pentru posteritate:
„ … Moise i-a zis lui Aaron: ia un vas pune în el un omer plin cu mana şi aşează-l înaintea Domnului, ca să .fie păstrat pentru urmaşi voştri (v. Exod 16.33)”
Şi acum o mică explicaţie: un nor este un amestec de vapori, la temperaturi scăzute vaporii se cristalizează. Oare ce conţinut de vapori avea norul de deasupra cortului întâlnirii ca la cristalizare să poată da mana? Ciudată tehnologie de chimie alimentară? Astăzi avea lapte praf. Să fi cunoscut anticii ceva mai mult ca noi?!
Ce păcat că nu găsim vasul cu mana!?
Aducător de moarte
Nu aş dori să dezvolt această aplicaţie. Gândul mă duce la scaunul electric şi nu aş dori acest lucru. Am enumerat-o ca aplicaţie datorită existenţei curentului electric, al arcului electric, al câmpurilor electrostatice şi electrodinamice.
Voi cita din textele biblice:
„Nadab şi Abihu (n.a. fii lui Aaron) au murit înaintea Domnului, când au adus înaintea Domnului foc străin, în pustia Sinai (v. Numeri 3.4)”.
În zilele noastre s-ar putea defini ca „accident mortal de muncă” – nu au respectat instrucţiunile de funcţionare a chivotului.
* * *
În textul biblic nu am regăsit nimic despre topirea şi prelucrarea aurului, argintului, aramei şi fierului; să fi fost utilizată descărcarea electrică a chivotului ca aplicaţie în domeniul metalurgiei!?.
Rămâne un mister în lipsa descoperirii în pustiu în locurile de aşezare a rămăşiţelor de cuptoare metalurgice?.
PAZA ŞI APĂRAREA „CURŢII CORTULUI CHIVOTULUI”
O asemenea construcţie funcţională (compusă din chivot, cort, curte) şi întreaga aşezare a taberi, cu întreg mecanism funcţional şi existenţial pentru o mulţime de oameni (cca. 3 milioane – estimarea autorului), precum şi prin valoarea secretului pe care trebuia să-l păstreze (v. Numeri 3.38) trebuia să aibă şi o organizare de pază şi apărare … îi trebuia o armată.
Dacă reluăm schema structural-funcţională cu aşezarea familiilor vom găsi forma staţionară de pază şi apărare:
A. LEVIŢII – aşezaţi în jurul curţii cortului erau specializaţi în paza curţii şi a tot ce există în aceasta. Ca emblemă de steag ar putea fi: un HERUVIN cu SABIA în gură (n.a). Aş putea zice că erau organizaţi ca „ultim bastion” sau „oastea curţii”.
B. Celelalte 12 familii erau organizate în patru corpuri de armată, astfel:
B.1. Corpul cavaleriei condus de IUDA; IUDA fiind conducătorul militar al întregii aşezări (general de armată):
B.1.1. Oastea lui IUDA – cavaleria grea; emblemă de steag: un PUI DE LEU cu ochii roşii şi dinţii albi, sub acesta un TOIAG AL DOMNIEI pus vertical şi un TOIAG AL CÂRMUIRII pus orizontal (n.a. o cruce).
B.1.2. Oastea lui ISAHAR – cavaleria uşoară; emblemă de steag: un MĂGAR.
B.1.3. Oastea lui ZABULON – care de luptă şi nave; emblemă de steag: o BARCĂ.
B.2. Corpul infanteriei condus de RUBEN:
B.2.1. Oastea lui RUBEN – suliţaşi; emblemă de steag: un RÂU.
B.2.2. Oastea lui SIMEON – infanterie dotată cu săbii şi scuturi; emblemă de steag: o SABIE.
B.2.3. Oastea lui GAD – infanterie uşoară şi cavalerie uşoară; emblemă de steag: un CAL.
B.3 Corpul arcaşilor condus de EFRAIM:
B.3.1. Oastea lui EFRAIM – arcaşi în care de luptă; emblemă de steag: un CAR CU ARC.
B.3.2. Oastea lui MANASE – arcaşi; emblemă steag: un ARC.
B.3.3. Oastea lui BENIAMIN – diversiune – cercetare; emblemă steag: un LUP CENUŞIU.
B.4. Corpul geniştilor şi spatele frontului condus de DAN:
B.4.1. Oastea lui DAN – genişti; emblemă steag: un ŞARPE.
B.4.2. Oastea lui AŞER – bucătăria de campanie; emblemă steag: o FARFURIE CU BUCATE.
B.4.3. Oastea lui NEFTALI – aprovizionare cu materiale şi apă; emblemă steag: o CERBOAICĂ.
Notă: (1) acordarea atribuţiilor militare a fost realizată de autor în raport de textul din Geneză 49.1;
(2) O asemenea organizare statică o vom găsi descrisă si de Niccolo Machiavelli în Arta Războiului.
Formidabilă ARMATĂ! Poate ar merita o analiză a strategiei şi tacticii militare a acesteia. Personal nu cred că ar fi fost în stare cineva să o străpungă. Dar să revenim la analiză.
Cum se deplasa un asemenea complex? Ce rol avea armata în această deplasare? Care era aşezarea acesteia în marş? Unde se poziţionau leviţii (păstrătorii curţii chivotului)?
Surprinzător este faptul că în textul biblic avem prezentată această ordine de deplasare (v. Numeri. Plecarea din Sinai). Schema ordinii de marş:
I. Corpul cavaleriei condus de IUDA:
a. Oştirea lui IUDA;
b. Oştirea lui ISAHAR;
c. Oştirea lui ZABULON.
A. Oştirea lui GHERŞON
B. Oştirea lui MERARI
(păstrătorii cortului şi curţii cortului)
II. Corpul infanteriei condus de RUBEN
a. Oştirea lui RUBEN;
b. Oştirea lui SIMEON
c. Oştirea lui GAD
C. Oştirea lui CHEHAT
(păstrătorii tuturor obiectelor din cort şi curte)
D. Oştirea familiilor lui MOISE şi AARON
(păstrătorii slujbelor)
III. Corpul arcaşilor condus de EFRAIM
a. Oştirea lui EFRAIM;
b. Oştirea lui MANASE;
c. Oştirea lui BENIAMIN
IV. Corpul geniştilor şi spatele frontului condus de DAN
a. Oştirea lui DAN;
b. Oştirea lui AŞER;
c. Oştirea lui NEFTALI.
După cum se observă cei ce aveau în responsabilitate ridicarea curţii şi a cortului erau încadraţi de cavalerie şi infanterie, iar cei ce aveau în responsabilitate Sfântul Locaş erau încadraţi de infanterie şi arcaşi. În marş această schemă tactică indică faptul că puteau sacrifica elementele constructive ale cortului şi se luptau până la moarte cu infanteria şi arcaşii pentru păstrarea funcţiilor Sfântului Locaş. Splendidă aşezare tactică!.
Dacă luăm în considerare numărul de 603.000 de oşteni şi organizare acestora pe steaguri şi corpuri de armată ne revine încă o dată întrebarea:
DE CE o asemenea armată este organizată să apere un mister biblic!?. Nu cumva era destinată să apere o realizare tehnico-ştiinţifică deosebită!!!.
* * *
O dată cu moartea lui MOISE nu prea mai găsim informaţii despre o asemenea organizare structural-funcţională şi de apărare. Oare, în acel moment, să se fi pierdut esenţa construcţiei şi a realizării acestui mister!?. Ulterior vom găsi sub domnia lui SOLOMON reconstrucţia cortului, în cetatea SION, sub formă de TEMPLU (v. 1 Împăraţi 5;6;7;8), care a rămas până la dărâmarea acestuia (v. 2 Împăraţi 25.8). Vom mai regăsi o nouă zidire de către EZRA (v. EZRA 5;6;8). În studiul textului vom mai găsi două proiecte de construcţie ale acestui TEMPLU – viziunile lui EZECHIL şi IOAN.
Dar, îmi pun întrebarea: Oare aceştia mai ştiau ce ştia MOISE? NU CRED. Dar şi înaintaşii vremii recunoşteau acest lucru:
„Nici-unul nu poate fi pus alături de el, în ceea ce priveşte semnele şi minunile … din ţara egiptului … şi în ceea ce priveşte toate semnele înfricoşătoare pe care le-a făcut Moise cu mână tare înaintea întregului ISRAEL (v. Deuterom 34. 11-12)”.
Astfel încât sunt convins că ne-a rămas… un mister biblic … sau … o moştenire ştiinţifică pierdută!!!
Ing. Emil VLAD
UTILITATEA „CURŢII CORTULUI CHIVOTULUI”
Ne revine din gând o întrebare: La ce folosea o construcţie, cu o asemenea tehnologie secretă, pentru a cărei funcţionare lucrau peste 603.000 de bărbaţi maturi?
Citind textele biblice găsim o descriere care ne indică faptul că acest complex funcţiona:
„În ziua în care a fost aşezat cortul, norul a acoperit locaşul cortului întâlnirii; şi, de seară până dimineaţă deasupra cortului era ca o înfăţişare de foc (v. Numeri 9.15)”
De fapt, ne redă o observaţie vizuală prin care „norul” sau „focul” semnala funcţionarea acestui complex. Dar ce anume?
Analizând textul rezultă următoarele funcţii:
Semnal şi indicator de migraţie:
„Când se forma norul de pe cort într-o anumită direcţie în acea direcţie porneau şi copiii lui ISRAEL; şi acolo unde se destrăma norul, se opreau şi îşi organizau tabăra … dacă norul stătea vertical deasupra cortului două zile sau o lună, un an, copiii lui ISRAEL rămâneau în aceeaşi tabără şi nu porneau; şi când se deplasa într-o direcţie, porneau şi ei (v. Numeri 9. Norul)”.
Separarea apelor curgătoare:
„ … când preoţii, cari duceau chivotul, au ajuns la râul Iordan, şi când l-i s-au înmuiat picioarele în marginea apei … apele cari se pogorau din sus s-au oprit, şi s-au înălţat grămadă … iar cele care pogorau spre marea câmpiei … s-au scurs …”.
Notă: în exod 14. Trecerea Mării Roşii, găsim o descriere asemănătoare „ … apele stăteau ca un zid la dreapta şi stânga lor …” să fi avut Moise încă de atunci un chivot?!.
Producător de mana = „pâine”:
„Ce este aceasta? Moise le-a zis: Este pâinea pe care v-o dă Domnul ca hrană (v. Exod 15)”
„Mana semăna cu grăuntele de coriandru, şi la vedere era ca bedeliumul (v. Numeri 11.7) … când s-a ridicat roua, pe faţa pustie a pământului, era ceva mărunt ca nişte grăunţe, mărunt ca bobiţele albe pe pământ (v. Exod 14) …când cădea roua noaptea în tabără, cădea şi mana (v. Numeri 9) … poporul o strângea, o măcina la râşniţă, sau o pisa într-o piuă; o fierbea în oală şi făcea turte din ea. Mana avea gustul unei turte făcute cu untdelemn (v. Numeri 11.8); copiii lui ISRAEL au mâncat mana patruzeci de ani (v. Exod 16.35)”.
Interesant este faptul că Moise a dorit să păstreze o mostră din această mana pentru posteritate:
„ … Moise i-a zis lui Aaron: ia un vas pune în el un omer plin cu mana şi aşează-l înaintea Domnului, ca să .fie păstrat pentru urmaşi voştri (v. Exod 16.33)”
Şi acum o mică explicaţie: un nor este un amestec de vapori, la temperaturi scăzute vaporii se cristalizează. Oare ce conţinut de vapori avea norul de deasupra cortului întâlnirii ca la cristalizare să poată da mana? Ciudată tehnologie de chimie alimentară? Astăzi avea lapte praf. Să fi cunoscut anticii ceva mai mult ca noi?!
Ce păcat că nu găsim vasul cu mana!?
Aducător de moarte
Nu aş dori să dezvolt această aplicaţie. Gândul mă duce la scaunul electric şi nu aş dori acest lucru. Am enumerat-o ca aplicaţie datorită existenţei curentului electric, al arcului electric, al câmpurilor electrostatice şi electrodinamice.
Voi cita din textele biblice:
„Nadab şi Abihu (n.a. fii lui Aaron) au murit înaintea Domnului, când au adus înaintea Domnului foc străin, în pustia Sinai (v. Numeri 3.4)”.
În zilele noastre s-ar putea defini ca „accident mortal de muncă” – nu au respectat instrucţiunile de funcţionare a chivotului.
* * *
În textul biblic nu am regăsit nimic despre topirea şi prelucrarea aurului, argintului, aramei şi fierului; să fi fost utilizată descărcarea electrică a chivotului ca aplicaţie în domeniul metalurgiei!?.
Rămâne un mister în lipsa descoperirii în pustiu în locurile de aşezare a rămăşiţelor de cuptoare metalurgice?.
PAZA ŞI APĂRAREA „CURŢII CORTULUI CHIVOTULUI”
O asemenea construcţie funcţională (compusă din chivot, cort, curte) şi întreaga aşezare a taberi, cu întreg mecanism funcţional şi existenţial pentru o mulţime de oameni (cca. 3 milioane – estimarea autorului), precum şi prin valoarea secretului pe care trebuia să-l păstreze (v. Numeri 3.38) trebuia să aibă şi o organizare de pază şi apărare … îi trebuia o armată.
Dacă reluăm schema structural-funcţională cu aşezarea familiilor vom găsi forma staţionară de pază şi apărare:
A. LEVIŢII – aşezaţi în jurul curţii cortului erau specializaţi în paza curţii şi a tot ce există în aceasta. Ca emblemă de steag ar putea fi: un HERUVIN cu SABIA în gură (n.a). Aş putea zice că erau organizaţi ca „ultim bastion” sau „oastea curţii”.
B. Celelalte 12 familii erau organizate în patru corpuri de armată, astfel:
B.1. Corpul cavaleriei condus de IUDA; IUDA fiind conducătorul militar al întregii aşezări (general de armată):
B.1.1. Oastea lui IUDA – cavaleria grea; emblemă de steag: un PUI DE LEU cu ochii roşii şi dinţii albi, sub acesta un TOIAG AL DOMNIEI pus vertical şi un TOIAG AL CÂRMUIRII pus orizontal (n.a. o cruce).
B.1.2. Oastea lui ISAHAR – cavaleria uşoară; emblemă de steag: un MĂGAR.
B.1.3. Oastea lui ZABULON – care de luptă şi nave; emblemă de steag: o BARCĂ.
B.2. Corpul infanteriei condus de RUBEN:
B.2.1. Oastea lui RUBEN – suliţaşi; emblemă de steag: un RÂU.
B.2.2. Oastea lui SIMEON – infanterie dotată cu săbii şi scuturi; emblemă de steag: o SABIE.
B.2.3. Oastea lui GAD – infanterie uşoară şi cavalerie uşoară; emblemă de steag: un CAL.
B.3 Corpul arcaşilor condus de EFRAIM:
B.3.1. Oastea lui EFRAIM – arcaşi în care de luptă; emblemă de steag: un CAR CU ARC.
B.3.2. Oastea lui MANASE – arcaşi; emblemă steag: un ARC.
B.3.3. Oastea lui BENIAMIN – diversiune – cercetare; emblemă steag: un LUP CENUŞIU.
B.4. Corpul geniştilor şi spatele frontului condus de DAN:
B.4.1. Oastea lui DAN – genişti; emblemă steag: un ŞARPE.
B.4.2. Oastea lui AŞER – bucătăria de campanie; emblemă steag: o FARFURIE CU BUCATE.
B.4.3. Oastea lui NEFTALI – aprovizionare cu materiale şi apă; emblemă steag: o CERBOAICĂ.
Notă: (1) acordarea atribuţiilor militare a fost realizată de autor în raport de textul din Geneză 49.1;
(2) O asemenea organizare statică o vom găsi descrisă si de Niccolo Machiavelli în Arta Războiului.
Formidabilă ARMATĂ! Poate ar merita o analiză a strategiei şi tacticii militare a acesteia. Personal nu cred că ar fi fost în stare cineva să o străpungă. Dar să revenim la analiză.
Cum se deplasa un asemenea complex? Ce rol avea armata în această deplasare? Care era aşezarea acesteia în marş? Unde se poziţionau leviţii (păstrătorii curţii chivotului)?
Surprinzător este faptul că în textul biblic avem prezentată această ordine de deplasare (v. Numeri. Plecarea din Sinai). Schema ordinii de marş:
I. Corpul cavaleriei condus de IUDA:
a. Oştirea lui IUDA;
b. Oştirea lui ISAHAR;
c. Oştirea lui ZABULON.
A. Oştirea lui GHERŞON
B. Oştirea lui MERARI
(păstrătorii cortului şi curţii cortului)
II. Corpul infanteriei condus de RUBEN
a. Oştirea lui RUBEN;
b. Oştirea lui SIMEON
c. Oştirea lui GAD
C. Oştirea lui CHEHAT
(păstrătorii tuturor obiectelor din cort şi curte)
D. Oştirea familiilor lui MOISE şi AARON
(păstrătorii slujbelor)
III. Corpul arcaşilor condus de EFRAIM
a. Oştirea lui EFRAIM;
b. Oştirea lui MANASE;
c. Oştirea lui BENIAMIN
IV. Corpul geniştilor şi spatele frontului condus de DAN
a. Oştirea lui DAN;
b. Oştirea lui AŞER;
c. Oştirea lui NEFTALI.
După cum se observă cei ce aveau în responsabilitate ridicarea curţii şi a cortului erau încadraţi de cavalerie şi infanterie, iar cei ce aveau în responsabilitate Sfântul Locaş erau încadraţi de infanterie şi arcaşi. În marş această schemă tactică indică faptul că puteau sacrifica elementele constructive ale cortului şi se luptau până la moarte cu infanteria şi arcaşii pentru păstrarea funcţiilor Sfântului Locaş. Splendidă aşezare tactică!.
Dacă luăm în considerare numărul de 603.000 de oşteni şi organizare acestora pe steaguri şi corpuri de armată ne revine încă o dată întrebarea:
DE CE o asemenea armată este organizată să apere un mister biblic!?. Nu cumva era destinată să apere o realizare tehnico-ştiinţifică deosebită!!!.
* * *
O dată cu moartea lui MOISE nu prea mai găsim informaţii despre o asemenea organizare structural-funcţională şi de apărare. Oare, în acel moment, să se fi pierdut esenţa construcţiei şi a realizării acestui mister!?. Ulterior vom găsi sub domnia lui SOLOMON reconstrucţia cortului, în cetatea SION, sub formă de TEMPLU (v. 1 Împăraţi 5;6;7;8), care a rămas până la dărâmarea acestuia (v. 2 Împăraţi 25.8). Vom mai regăsi o nouă zidire de către EZRA (v. EZRA 5;6;8). În studiul textului vom mai găsi două proiecte de construcţie ale acestui TEMPLU – viziunile lui EZECHIL şi IOAN.
Dar, îmi pun întrebarea: Oare aceştia mai ştiau ce ştia MOISE? NU CRED. Dar şi înaintaşii vremii recunoşteau acest lucru:
„Nici-unul nu poate fi pus alături de el, în ceea ce priveşte semnele şi minunile … din ţara egiptului … şi în ceea ce priveşte toate semnele înfricoşătoare pe care le-a făcut Moise cu mână tare înaintea întregului ISRAEL (v. Deuterom 34. 11-12)”.
Astfel încât sunt convins că ne-a rămas… un mister biblic … sau … o moştenire ştiinţifică pierdută!!!
Ing. Emil VLAD
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu