Cea de-a treia editie a Romanian International University Fair va avea loc pe 10 si 11 Martie 2007, intre orele 10:00 si 18:00, la Teatrul National „I. L. Caragiale” Bucuresti. RIUF este cel mai mare eveniment de informare si interactiune dedicat tinerilor romani interesati de studii universitare si post-universitare internationale.
Cei peste 100 de participanti din 20 de tari sunt universitati ce ofera programe de studii universitare, master si doctorat, programe de MBA si centre culturale si de informare ce reprezinta sisteme educationale internationale. Vor mai fi prezente organizatii ce ofera materiale si servicii de consiliere, burse si credite pentru studii universitare / post-universitare, alte servicii si produse conexe (cursuri de limbi straine, materiale educationale etc). In 2007, Franta este tara special invitata, peste 30 de institutii de top urmand sa-si prezinte oferta in cadrul pavilionului francez coordonat de EduFrance.
Pe parcursul celor 2 zile, vizitatorii vor putea sa participe la 30 de evenimente conexe: seminarii, prezentari, sesiuni de informare, conferinte, dezbateri si lansari de carte, ce vor beneficia de prezenta a numerosi tineri romani studenti si absolventi ai unor institutii internationale de prestigiu.
„Dorim sa oferim cat mai multor tineri romani sansa de a afla cum se aplica la un program international, cum se pregateste un dosar de admitere, cum se pot finanta taxele de scolarizare, cum este viata ca student in Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Franta sau Germania si care sunt oportunitatile de cariera ce le sunt accesibile ulterior. Studiile internationale pot sa devina o componenta normala a formarii academice si culturale a oricarui tanar roman” a declarat coordonatorul evenimentului, domnul Alexandru Ghita.
RIUF 2006 a atras peste 4.500 de vizitatori si 74 de expozanti din 18 tari printre care: Harvard, MIT, Richmond, CEU, Norwegian School of Management, etc. Bazandu-se pe succesul ultimelor doua editii, organizatorii RIUF 2007 estimeaza prezenta a peste 7.000 de vizitatori.
Mai multe detalii sunt disponibile pe site-ul evenimentului - WWW.RIUF.RO. Tot acolo, institutiile interesate pot afla toate conditiile necesare participarii la acest eveniment, iar vizitatorii au acces la mai multe informatii despre participanti si despre toate oportunitatile oferite de RIUF.
Sponsorii evenimentului sunt Rockstar, Raiffeisen Bank si CallPoint New Europe. RIUF este sustinut si de Baker Tilly Klitou Romania. Partenerii media ai RIUF sunt: Evenimentul Zilei, Capital, Cariere, Sapte Seri, National Geographic, FreeStyle, ProFM’sCOOL, 9AM, Wall-Street, eJobs, InternetCorp, Comunicatedepresa. ro, Studentie.ro ºi StudentCV.ro. Partenerii oficiali ai evenimentului sunt Asociatia de Educatie Sociala, Fundatia Culturala DELTA si Muzeul National de Arta Contemporana.
RIUF 2007 este organizat de Grupul EDUCATIVA. EDUCATIVA este un grup de companii educationale si organizatii non-guvernamentale ce colaboreaza pentru dezvoltarea si promovarea unor proiecte, produse si servicii educationale care ajuta tinerii romani in identificarea si fructificarea oportunitatilor de dezvoltare personala.
Pentru mai multe informatii despre RIUF si Grupul EDUCATIVA, va rugam sa contactati persoana:
Cosmin Popa
PR & Marketing Coordinator
EDUCATIVA Group
press@educativa. ro
Tel: 0752.302.804
www.educativa. ro
vineri, 23 februarie 2007
miercuri, 7 februarie 2007
SITUATIA UNIVERSITATILOR DIN ROMANIA
Metodologia de realizare a clasamentelor universităţilor din România(Extras)
Clasamentele sunt realizate pe baza articolelor ştiinţifice publicate de personalul universităţilor în reviste ştiinţifice recunoscute pe plan internaţional, indexate de ISI Web of Science în 2004 (pentru clasamentul din 2005), respectiv 2005 (pentru clasamentul din 2006). ISI este instituţia cea mai recunoscută pe plan internaţional în domeniul monitorizării şi recenzării publicaţiilor ştiinţifice. Acest indicator este folosit şi în prestigioase clasamente internaţionale ale universităţilor, cum ar fi clasamentul Shanghai.
Au fost extrase din baza de date ISI toate articolele cu autori din România indexate în 2005/2006, iar articolele au fost repartizate apoi pe instituţii, pe baza adreselor autorilor indicate de aceştia în articole. Un articol cu autori de la mai multe instituţii a fost considerat ca un articol întreg pentru fiecare instituţie. Au fost luate în considerare numai publicaţiile de tip articol, care prezintă rezultate ştiinţifice originale, nu şi alte publicaţii cum ar fi scrisori, recenzii, etc.
Factorul de impact al revistelor din care provin articolele a fost extras din ISI Journal Citation Reports 2004, Science Edition şi Social Sciences Edition. Repartizarea pe domenii ştiinţifice a articolelor s-a făcut pe baza revistei în care au fost publicate. Repartizarea revistelor pe domenii ştiinţifice a fost făcută de ISI. Unele reviste sunt considerate de ISI ca aparţinând mai multor domenii, şi un articol publicat în aceste reviste a fost considerat ca un articol întreg pentru fiecare din domeniile de care aparţine revista. Unele domenii au fost grupate împreună, astfel încât lista domeniilor folosită în clasament să fie cât mai apropiată de domeniile în care se pot organiza în România studii universitare de licenţă, conform legislaţiei actuale.
Datele privind numărul de cadre didactice ale universităţilor provin de la Direcţia pentru Învăţământ Superior din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării (pentru universităţile de stat civile), căreia asociaţia Ad Astra îi mulţumeşte pe această cale pentru furnizarea datelor, şi din Cartea Albă a Cercetării Universitare din România, 2005, editată de CNCSIS (pentru universităţile private şi universităţile de stat militare).
În clasamentul general ordonarea a fost făcută pe baza numărului total de articole, raportat la numărul de cadre didactice. Acest indicator reflectă gradul mediu de pregătire ştiinţifică al cadrelor didactice. Publicarea de articole în reviste ştiinţifice recunoscute de comunitatea internaţională de către un cadru didactic garantează faptul că acea persoană este la curent cu ultimele cunoştinţe ştiinţifice din domeniu, şi demonstrează capacitatea de a înţelege aceste cunoştinţe şi de a participa la dezvoltarea lor. Raportarea numărului de articole la numărul de cadre didactice permite măsurarea în condiţii egale a gradului de pregătire ştiinţifică atât pentru universităţile mari, cât şi pentru universităţile mici.
În clasamentul pe domenii, ordonarea a fost făcută în urma însumării factorului de impact al revistei în care au apărut articolele, pentru fiecare articol cu autori de la o anumită universitate. Folosirea factorului de impact reflectă şi calitatea articolelor ştiinţifice, în plus faţă de numărul lor. Astfel, se poate măsura în condiţii egale performanţa ştiinţifică a unui grup de cadre didactice care publică câteva articole de mare importanţă ştiinţifică cu cea a unui grup care publică multe articole dar care contribuie puţin la avansarea cunoaşterii din domeniu. Pe de altă parte, imposibilitatea raportării la resurse (cum ar fi numărul de persoane) a performanţei duce la favorizarea, în acest clasament, a universităţilor mari în detrimentul celor mici. Performanţa pe domenii nu poate fi raportată la numărul de persoane care lucrează în acel domeniu dintr-o universitate, deoarece nu există informaţii despre acest număr de persoane. Pot fi cazuri în care persoanele dintr-o universitate care au rezultate într-un anumit domeniu ştiinţific să aparţină de mai multe facultăţi.
Factorii de impact ai revistelor nu pot fi folosiţi pentru un clasament general, ci doar pentru un clasament pe domenii, deoarece factorii de impact maximi posibili diferă de la domeniu la domeniu. În consecinţă, folosirea factorului de impact într-un clasament general al favoriza pe nedrept, de exemplu, universităţile cu profil medical faţă de cele cu profil tehnic.
Ca orice clasament, şi acest clasament are anumite limite. Clasamentul evaluează doar performanţa ştiinţifică a cadrelor didactice, nu şi alţi factori care demonstrează calitatea actului educaţional, cum ar fi procentul de studenţi care sunt angajaţi imediat după absolvire, sau factori care pot influenţa alegerea universităţii, cum ar fi baza materială, numărul de studenţi pe cadru didactic, existenţa căminelor pentru studenţi, gradul de promovabilitate, etc. Din păcate pentru mulţi din indicatorii relevanţi nu există date statistice de încredere care să poată fi luate în calcul în realizarea unui clasament.
Comentarii
Se observă că există câteva universităţi care au o contribuţie relativ importantă la ştiinţa internaţională, demonstrând astfel pregătirea ştiinţifică a cadrelor lor. Pe de altă parte, majoritatea universităţilor româneşti au performanţe ştiinţifice marginale sau care chiar nu există. Doar şase universităţi, toate cu tradiţie îndelungată, reuşesc să publice mai mult de un articol la 10 cadre didactice pe an, în timp ce în ţările occidentale standardul este de aproximativ un articol pe an pentru fiecare cadru didactic.
Este evidentă performanţa extrem de slabă a universităţilor private şi a unora din universităţile de stat înfiinţate după 1989, care arată că din păcate aceste universităţi continuă să ofere diplome pe bandă rulantă fără să ofere şi o pregătire adecvată studenţilor lor. Universitatea "Spiru Haret", de exemplu, având peste 950 de cadre didactice, a publicat doar un singur articol în decurs de un an, deşi se laudă în presă că acordă o atenţie deosebită cercetării ştiinţifice, iar în Cartea Albă a Cercetării Universitare din România, apărută în 2005, a declarat că a publicat în ultimii 5 ani 262 de articole indexate ISI şi 7761 de articole în reviste din fluxul principal de publicaţii.
Datele arată că domeniile în care universităţile româneşti pot oferi o pregătire relativ bună, având cadre didactice relativ bine pregătite, sunt fizica, chimia şi ingineria chimică, ingineria materialelor, matematica. Printre domeniile importante în care universităţile româneşti demonstrează că nu au cadre cu o bună pregătire ştiinţifică sunt ştiinţele economice. Astfel, Academia de Studii Economice, având peste 800 de cadre didactice, nu a reuşit să publice nici măcar un articol de economie în decurs de un an. Cele câteva articole din domeniul economic publicate de cadre universitare din România sunt realizate în majoritate de matematicieni şi informaticieni. Cadrele universitare româneşti nu au reuşit să publice în decurs de un an nici măcar un articol nici în revistele de drept cu circulaţie internaţională. De asemenea, un alt domeniu important în care universităţile româneşti au o performanţă relativ slabă este domeniul ştiinţelor bio-medicale, în care, în ţările occidentale, se publică mult mai multe articole ştiinţifice decât în fizică sau chimie.
Ministerul Educaţiei şi Cercetării a stabilit la sfârşitul anului trecut nişte criterii pentru acordarea titlurilor universitare care includ şi condiţia de a fi publicat un număr minim de articole ştiinţifice indexate ISI. Din păcate, aceste criterii au fost întâmpinate în general cu rezistenţă de către universităţile româneşti, care nu recunosc faptul că în multe domenii trebuie să-şi îmbunătăţească pregătirea ştiinţifică pentru a se alinia standardelor internaţionale. Printre argumentele invocate de unele persoane din mediul universitar împotriva acestor criterii de promovare există multe care sunt false. De exemplu, este fals faptul că ISI nu indexează reviste din ştiinţele sociale, sau că publicarea în reviste ISI este condiţionată de plata unor taxe. ISI indexează mai multe reviste ştiinţifice de economie şi afaceri (398 de reviste) decât de informatică (373), şi mai multe reviste de psihologie şi ştiinţe ale educaţiei (707) decât de fizică (669). Există reviste ştiinţifice indexate ISI care sunt orientate spre analiza situaţiilor socio-economice din ţările fost comuniste, cum ar fi "Communist and Post-Communist Studies"şi "Post-Communist Economies". Totuşi, în aceste 2 reviste a fost publicat în ultimii 5 ani doar un singur articol de către o persoană din România. În concluzie, multe cadre universitare din România nu pot publica în reviste recunoscute pe plan internaţional nu pentru că nu au unde, ci pur si simplu pentru că nu au o pregătire ştiinţifică suficient de bună.
Material pregatit de AdAstra
Despre asociaţia Ad Astra
Asociaţia Ad Astra cuprinde cercetători români din întreaga lume şi are drept scop sprijinirea cercetării româneşti. Asociaţia s-a înfiinţat în 2002 şi are la ora actuală 35 de membri, dintre care unii lucrează la institute prestigioase din străinătate sau au rezultate ştiinţifice publicate în prestigioasele reviste Science şi Nature. Asociaţia administrează un portal al cercetătorilor români şi a realizat mai multe studii referitoare la starea cercetării româneşti, migraţia cercetătorilor români, precum şi o serie de propuneri pentru reforma sistemului educaţiei şi cercetării din România.
http://www.ad-astra.ro/
Clasamentele sunt realizate pe baza articolelor ştiinţifice publicate de personalul universităţilor în reviste ştiinţifice recunoscute pe plan internaţional, indexate de ISI Web of Science în 2004 (pentru clasamentul din 2005), respectiv 2005 (pentru clasamentul din 2006). ISI este instituţia cea mai recunoscută pe plan internaţional în domeniul monitorizării şi recenzării publicaţiilor ştiinţifice. Acest indicator este folosit şi în prestigioase clasamente internaţionale ale universităţilor, cum ar fi clasamentul Shanghai.
Au fost extrase din baza de date ISI toate articolele cu autori din România indexate în 2005/2006, iar articolele au fost repartizate apoi pe instituţii, pe baza adreselor autorilor indicate de aceştia în articole. Un articol cu autori de la mai multe instituţii a fost considerat ca un articol întreg pentru fiecare instituţie. Au fost luate în considerare numai publicaţiile de tip articol, care prezintă rezultate ştiinţifice originale, nu şi alte publicaţii cum ar fi scrisori, recenzii, etc.
Factorul de impact al revistelor din care provin articolele a fost extras din ISI Journal Citation Reports 2004, Science Edition şi Social Sciences Edition. Repartizarea pe domenii ştiinţifice a articolelor s-a făcut pe baza revistei în care au fost publicate. Repartizarea revistelor pe domenii ştiinţifice a fost făcută de ISI. Unele reviste sunt considerate de ISI ca aparţinând mai multor domenii, şi un articol publicat în aceste reviste a fost considerat ca un articol întreg pentru fiecare din domeniile de care aparţine revista. Unele domenii au fost grupate împreună, astfel încât lista domeniilor folosită în clasament să fie cât mai apropiată de domeniile în care se pot organiza în România studii universitare de licenţă, conform legislaţiei actuale.
Datele privind numărul de cadre didactice ale universităţilor provin de la Direcţia pentru Învăţământ Superior din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării (pentru universităţile de stat civile), căreia asociaţia Ad Astra îi mulţumeşte pe această cale pentru furnizarea datelor, şi din Cartea Albă a Cercetării Universitare din România, 2005, editată de CNCSIS (pentru universităţile private şi universităţile de stat militare).
În clasamentul general ordonarea a fost făcută pe baza numărului total de articole, raportat la numărul de cadre didactice. Acest indicator reflectă gradul mediu de pregătire ştiinţifică al cadrelor didactice. Publicarea de articole în reviste ştiinţifice recunoscute de comunitatea internaţională de către un cadru didactic garantează faptul că acea persoană este la curent cu ultimele cunoştinţe ştiinţifice din domeniu, şi demonstrează capacitatea de a înţelege aceste cunoştinţe şi de a participa la dezvoltarea lor. Raportarea numărului de articole la numărul de cadre didactice permite măsurarea în condiţii egale a gradului de pregătire ştiinţifică atât pentru universităţile mari, cât şi pentru universităţile mici.
În clasamentul pe domenii, ordonarea a fost făcută în urma însumării factorului de impact al revistei în care au apărut articolele, pentru fiecare articol cu autori de la o anumită universitate. Folosirea factorului de impact reflectă şi calitatea articolelor ştiinţifice, în plus faţă de numărul lor. Astfel, se poate măsura în condiţii egale performanţa ştiinţifică a unui grup de cadre didactice care publică câteva articole de mare importanţă ştiinţifică cu cea a unui grup care publică multe articole dar care contribuie puţin la avansarea cunoaşterii din domeniu. Pe de altă parte, imposibilitatea raportării la resurse (cum ar fi numărul de persoane) a performanţei duce la favorizarea, în acest clasament, a universităţilor mari în detrimentul celor mici. Performanţa pe domenii nu poate fi raportată la numărul de persoane care lucrează în acel domeniu dintr-o universitate, deoarece nu există informaţii despre acest număr de persoane. Pot fi cazuri în care persoanele dintr-o universitate care au rezultate într-un anumit domeniu ştiinţific să aparţină de mai multe facultăţi.
Factorii de impact ai revistelor nu pot fi folosiţi pentru un clasament general, ci doar pentru un clasament pe domenii, deoarece factorii de impact maximi posibili diferă de la domeniu la domeniu. În consecinţă, folosirea factorului de impact într-un clasament general al favoriza pe nedrept, de exemplu, universităţile cu profil medical faţă de cele cu profil tehnic.
Ca orice clasament, şi acest clasament are anumite limite. Clasamentul evaluează doar performanţa ştiinţifică a cadrelor didactice, nu şi alţi factori care demonstrează calitatea actului educaţional, cum ar fi procentul de studenţi care sunt angajaţi imediat după absolvire, sau factori care pot influenţa alegerea universităţii, cum ar fi baza materială, numărul de studenţi pe cadru didactic, existenţa căminelor pentru studenţi, gradul de promovabilitate, etc. Din păcate pentru mulţi din indicatorii relevanţi nu există date statistice de încredere care să poată fi luate în calcul în realizarea unui clasament.
Comentarii
Se observă că există câteva universităţi care au o contribuţie relativ importantă la ştiinţa internaţională, demonstrând astfel pregătirea ştiinţifică a cadrelor lor. Pe de altă parte, majoritatea universităţilor româneşti au performanţe ştiinţifice marginale sau care chiar nu există. Doar şase universităţi, toate cu tradiţie îndelungată, reuşesc să publice mai mult de un articol la 10 cadre didactice pe an, în timp ce în ţările occidentale standardul este de aproximativ un articol pe an pentru fiecare cadru didactic.
Este evidentă performanţa extrem de slabă a universităţilor private şi a unora din universităţile de stat înfiinţate după 1989, care arată că din păcate aceste universităţi continuă să ofere diplome pe bandă rulantă fără să ofere şi o pregătire adecvată studenţilor lor. Universitatea "Spiru Haret", de exemplu, având peste 950 de cadre didactice, a publicat doar un singur articol în decurs de un an, deşi se laudă în presă că acordă o atenţie deosebită cercetării ştiinţifice, iar în Cartea Albă a Cercetării Universitare din România, apărută în 2005, a declarat că a publicat în ultimii 5 ani 262 de articole indexate ISI şi 7761 de articole în reviste din fluxul principal de publicaţii.
Datele arată că domeniile în care universităţile româneşti pot oferi o pregătire relativ bună, având cadre didactice relativ bine pregătite, sunt fizica, chimia şi ingineria chimică, ingineria materialelor, matematica. Printre domeniile importante în care universităţile româneşti demonstrează că nu au cadre cu o bună pregătire ştiinţifică sunt ştiinţele economice. Astfel, Academia de Studii Economice, având peste 800 de cadre didactice, nu a reuşit să publice nici măcar un articol de economie în decurs de un an. Cele câteva articole din domeniul economic publicate de cadre universitare din România sunt realizate în majoritate de matematicieni şi informaticieni. Cadrele universitare româneşti nu au reuşit să publice în decurs de un an nici măcar un articol nici în revistele de drept cu circulaţie internaţională. De asemenea, un alt domeniu important în care universităţile româneşti au o performanţă relativ slabă este domeniul ştiinţelor bio-medicale, în care, în ţările occidentale, se publică mult mai multe articole ştiinţifice decât în fizică sau chimie.
Ministerul Educaţiei şi Cercetării a stabilit la sfârşitul anului trecut nişte criterii pentru acordarea titlurilor universitare care includ şi condiţia de a fi publicat un număr minim de articole ştiinţifice indexate ISI. Din păcate, aceste criterii au fost întâmpinate în general cu rezistenţă de către universităţile româneşti, care nu recunosc faptul că în multe domenii trebuie să-şi îmbunătăţească pregătirea ştiinţifică pentru a se alinia standardelor internaţionale. Printre argumentele invocate de unele persoane din mediul universitar împotriva acestor criterii de promovare există multe care sunt false. De exemplu, este fals faptul că ISI nu indexează reviste din ştiinţele sociale, sau că publicarea în reviste ISI este condiţionată de plata unor taxe. ISI indexează mai multe reviste ştiinţifice de economie şi afaceri (398 de reviste) decât de informatică (373), şi mai multe reviste de psihologie şi ştiinţe ale educaţiei (707) decât de fizică (669). Există reviste ştiinţifice indexate ISI care sunt orientate spre analiza situaţiilor socio-economice din ţările fost comuniste, cum ar fi "Communist and Post-Communist Studies"şi "Post-Communist Economies". Totuşi, în aceste 2 reviste a fost publicat în ultimii 5 ani doar un singur articol de către o persoană din România. În concluzie, multe cadre universitare din România nu pot publica în reviste recunoscute pe plan internaţional nu pentru că nu au unde, ci pur si simplu pentru că nu au o pregătire ştiinţifică suficient de bună.
Material pregatit de AdAstra
Despre asociaţia Ad Astra
Asociaţia Ad Astra cuprinde cercetători români din întreaga lume şi are drept scop sprijinirea cercetării româneşti. Asociaţia s-a înfiinţat în 2002 şi are la ora actuală 35 de membri, dintre care unii lucrează la institute prestigioase din străinătate sau au rezultate ştiinţifice publicate în prestigioasele reviste Science şi Nature. Asociaţia administrează un portal al cercetătorilor români şi a realizat mai multe studii referitoare la starea cercetării româneşti, migraţia cercetătorilor români, precum şi o serie de propuneri pentru reforma sistemului educaţiei şi cercetării din România.
Pentru mai multe informatii vizitati:
http://www.ad-astra.ro/
marți, 6 februarie 2007
INSTITUTUL ROMAN DE BIZANTINOLOGIE
Autor: FILIP ROXANA RAMONA
Prezentarea grafică a preluat foto-copertă din arhiva Universităţii Bucureşti
Editura IESPU - Focus
Bucureşti, 2006
ISBN (10) 973-88028-0-6 ;
ISBN (13) 978-973-88028-0-3
Apariţia bizantinologiei în ţara noastră este strâns legată de organizarea la nivel european a acestei discipline începând cu perioada 1885-1890 şi dezvoltarea activităţii de cercetare în domeniu – înfiinţarea primei publicaţii de specialitate, „Bizantinische Zeitschrift”, la München (1891), sub conducerea lui Karl Krumbacher.
Editura IESPU - Focus
Bucureşti, 2006
ISBN (10) 973-88028-0-6 ;
ISBN (13) 978-973-88028-0-3
Apariţia bizantinologiei în ţara noastră este strâns legată de organizarea la nivel european a acestei discipline începând cu perioada 1885-1890 şi dezvoltarea activităţii de cercetare în domeniu – înfiinţarea primei publicaţii de specialitate, „Bizantinische Zeitschrift”, la München (1891), sub conducerea lui Karl Krumbacher.
Afirmarea bizantinologiei în România a avut loc în secolul al XX-lea, putem vorbi însă de un început al acesteia din a doua jumătate a secolului al XIX-lea – perioadă de tatonări, de cristalizări ale studiilor de bizantinologie ale unor cercetători ca Bogdan Petriceicu Hasdeu şi Ioan Bogdan. După iniţierea primului Congres, în 1926 Nicolae Iorga a fundat Institutul Român de Bizantinologie, pe care l-a condus până la moartea sa (1940).
Prin lucrarea de faţă ne-am propus să aducem informaţii asupra unuia dintre importantele aşezăminte culturale fundate de Nicolae Iorga, şi anume Institutul Român de Bizantinologie. Nu am insistat asupra activităţii ştiinţifice a lui Nicolae Iorga, considerând că există numeroase studii consacrate preocupărilor marelui savant pentru problemele sociale, analiza istoriei românilor şi stabilirea locului lor în cadrul istoriei universale.
S-a discutat mai puţin despre interesul lui Nicolae Iorga pentru crearea şi organizarea unor institute de istorie (Institutul de Studii Sud-Est Europene – 1913, Institutul Român de Bizantinologie – 1926, Institutul de Istorie Universală-1937) şi a altor aşezăminte culturale, atât în ţară (Universitatea Populară, Vălenii de Munte, 1908), cât şi în străinătate (Casa Română din Veneţia – anexă a Institutului de Studii Sud-Est Europene, Şcoala Română de la Fontenay-aux-Roses), precum şi despre contribuţia acestora la formarea unor istorici şi la dezvoltarea activităţii istoriografice româneşti, mai ales în perioada interbelică, în care se intensifică şi legăturile ştiinţifice cu alte ţări ale lumii. Nu am întâlnit, cu excepţia articolului Valeriei Costăchel (Nicolae Iorga, Historien des institutions roumaines féodales, în culegerea realizată de Gheorghe Buzatu, C. Gh. Marinescu, „Iorga, omul şi opera”, Bacău, Editura Plumb, 1944), decât menţiuni foarte sumare ale existenţei Institutului Român de Bizantinologie, de regulă, anul în care a fost fundat şi faptul că a fost organizat sub conducerea lui Nicolae Iorga, după desfăşurarea primului Congres internaţional de studii bizantine la Bucureşti, în 1924.
În unele lucrări am întâlnit şi opinia conform căreia Institutul Român de Bizantinologie nu a funcţionat niciodată decât „pe hârtie”, idee cu totul greşită, fapt ce ne propunem să-l demonstrăm în lucrarea de faţă.
În unele lucrări am întâlnit şi opinia conform căreia Institutul Român de Bizantinologie nu a funcţionat niciodată decât „pe hârtie”, idee cu totul greşită, fapt ce ne propunem să-l demonstrăm în lucrarea de faţă.
În lucrarea noastră, nu am insistat asupra prezentării concepţiei lui Nicolae Iorga despre Bizanţ şi asupra dăruirii cu care s-a aplecat în studiul istoriei bizantine, ci ne-am limitat la o scurtă prezentare a contextului în care a apărut şi s-a dezvoltat bizantinologia ca ştiinţă în ţara noastră (capitolul I), iar în capitolele II şi III la reliefarea activităţii instituţiei specializate în domeniu şi aportul acesteia la istoriografia românească.
Sperăm că, am reuşit să punem în lumină activitatea unei prestigioase instituţii – Institutul Român de Bizantinologie – precum şi contribuţia membrilor săi la cercetarea bizantinologică internaţională.
Doresc să mulţumesc tuturor celor care m-au sprijinit în realizarea acestei lucrări: domnului director al Institutului de Istorie „Nicolae Iorga”, prof. univ. dr. Ioan Scurtu, doamnei prof. univ. dr. Olga Cicanci, doamnei Mariana Mihăilescu, bibliotecar-şef la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, precum şi domnului conf. univ. dr. Dragoş Şesan pentru informaţiile oferite şi recomandările făcute.
Şi nu în ultimul rând aş dori să mulţumesc editorului meu care a făcut posibilă apariţia acestei lucrări.
Şi nu în ultimul rând aş dori să mulţumesc editorului meu care a făcut posibilă apariţia acestei lucrări.
SESIUNE DE COMUNICARI
MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII
UNIVERSITATEA "PETRE ANDREI" din IASI
Facultatea de Psihologie, Asistenta Sociala, Sociologie
Str. Ghica Voda nr.13, Etaj 4, cod postal: 700400
Tel: 0232-215190,
Fax: 0232-217250
E-mail: sesiune2007@ upa.ro
Web: www.upa.ro
Asa cum am observat cu totii, in ultimii ani numarul sesiunilor de comunicari a crescut semnificativ. Pentru a va sprijini in realizarea agendei dvs, am decis ca sesiunea noastra de comunicari stiintifice sa fie organizata in fiecare an la sfârsitul primei saptamâni a lunii iunie.
Ca si la celelalte editii, criteriul esential de evaluare al manifestarii va fi reprezentat de consistenta lucrarilor pe sectiuni.
ANUNT - INVITATIE
In zilele de 1 si 2 iunie 2007, in seria manifestarilor intitulata Zilele "Petre Andrei", Facultatea de Psihologie, Asistenta Sociala, Sociologie din cadrul Universitatii "Petre Andrei" din Iasi va organiza cea de-a XV-a Sesiune anuala de comunicari stiintifice "Dezvoltare psiho-sociala si reconfigurare comunitara. Fundalul românesc al sincronizarii europene".
Sesiunea este deschisa cadrelor didactice, specialistilor si studentilor din domeniile:
• Psihologie generala
• Psihologie aplicata
• Psihoterapii
• Asistenta Sociala
• Sociologie
• Pedagogie
• Filosofie
Dupa deschidere si alocutiunea in plen a invitatului de onoare, comunicarile se vor face pe sectiuni.
Detaliile privind inscrierea si participarea sunt disponibile pe site-ul http://www.upa.ro/.
In cazul in care veti avea nevoie de informatii care nu se vor afla pe site, va rugam sa contactati coordonatorul sesiunii de comunicari, lector univ.dr. Tudor Pitulac, la adresa de e-mail: sesiune2007@upa.ro .
Reminder-urile va vor fi trimise in luna martie pe data de 5 iar in luna aprilie pe 2, pe 16 si pe 30.
Va rugam sa diseminati informatia catre toti cei care considerati ca ar putea fi interesati.
Va asteptam!Iasi, 05.02.2007
Cu stima,
Prof.univ.dr. Doru Tompea
UNIVERSITATEA "PETRE ANDREI" din IASI
Facultatea de Psihologie, Asistenta Sociala, Sociologie
Str. Ghica Voda nr.13, Etaj 4, cod postal: 700400
Tel: 0232-215190,
Fax: 0232-217250
E-mail: sesiune2007@ upa.ro
Web: www.upa.ro
Asa cum am observat cu totii, in ultimii ani numarul sesiunilor de comunicari a crescut semnificativ. Pentru a va sprijini in realizarea agendei dvs, am decis ca sesiunea noastra de comunicari stiintifice sa fie organizata in fiecare an la sfârsitul primei saptamâni a lunii iunie.
Ca si la celelalte editii, criteriul esential de evaluare al manifestarii va fi reprezentat de consistenta lucrarilor pe sectiuni.
ANUNT - INVITATIE
In zilele de 1 si 2 iunie 2007, in seria manifestarilor intitulata Zilele "Petre Andrei", Facultatea de Psihologie, Asistenta Sociala, Sociologie din cadrul Universitatii "Petre Andrei" din Iasi va organiza cea de-a XV-a Sesiune anuala de comunicari stiintifice "Dezvoltare psiho-sociala si reconfigurare comunitara. Fundalul românesc al sincronizarii europene".
Sesiunea este deschisa cadrelor didactice, specialistilor si studentilor din domeniile:
• Psihologie generala
• Psihologie aplicata
• Psihoterapii
• Asistenta Sociala
• Sociologie
• Pedagogie
• Filosofie
Dupa deschidere si alocutiunea in plen a invitatului de onoare, comunicarile se vor face pe sectiuni.
Detaliile privind inscrierea si participarea sunt disponibile pe site-ul http://www.upa.ro/.
In cazul in care veti avea nevoie de informatii care nu se vor afla pe site, va rugam sa contactati coordonatorul sesiunii de comunicari, lector univ.dr. Tudor Pitulac, la adresa de e-mail: sesiune2007@upa.ro .
Reminder-urile va vor fi trimise in luna martie pe data de 5 iar in luna aprilie pe 2, pe 16 si pe 30.
Va rugam sa diseminati informatia catre toti cei care considerati ca ar putea fi interesati.
Va asteptam!Iasi, 05.02.2007
Cu stima,
Prof.univ.dr. Doru Tompea
duminică, 4 februarie 2007
A Treasury of Mystic Terms
If you read at adress http://www.johndavidson.org/index.html ,you will find a huge books about spirituality, about science of the soul.
I meet Dr. John Davidson, in Punjab,India, in octomber 2006. 
Dr Davidson graduated at Cambridge University in natural (biological) sciences; he went on to work for seventeen years at the University's Department of Applied Mathematics and Theoretical Physics. In 1984, he left the University to develop the Wholistic Research Company.
A Treasury of Mystic Terms is planned as a multi-volume work in two parts: Part I, consisting of six volumes, was published in 2003 and is titled “The Principles of Mysticism.”
Part II will be titled “The Practice of Mysticism.”
The Treasury is a collection of the spiritual terms found in the literature of the world's religious and mystical traditions. Its primary objective is to elucidate the meaning of the essential terms used by the various spiritual and religious traditions of the world throughout history. It is not primarily intended as a dictionary or as an encyclopedia, nor is it a definitive treatise on any particular subject or religion. It is meant to help the ordinary person understand some of the basic principles of his or her religious background, within the framework of a universal understanding of spirituality.
The Treasury is a collection of the spiritual terms found in the literature of the world's religious and mystical traditions. Its primary objective is to elucidate the meaning of the essential terms used by the various spiritual and religious traditions of the world throughout history. It is not primarily intended as a dictionary or as an encyclopedia, nor is it a definitive treatise on any particular subject or religion. It is meant to help the ordinary person understand some of the basic principles of his or her religious background, within the framework of a universal understanding of spirituality.
All terms are explained in a simple manner, with each term presented as a separate entry. With the explanations grouped according to subject and placed alongside one another, many similarities between the various religions immediately become apparent. Among these many pages, the reader will find a mixture of interesting concepts, quotations, thoughts, perceptions and ideas. There should be something for everyone, whoever they are and whatever their bent of mind.
Part I was prepared and edited by an international team of researchers, contributors, editors and readers with a wide variety of religious and cultural backgrounds. All those involved gave their time and expertise freely to the project. Since the Society does not seek any profit and the cost of printing in India is low, the Treasury can be sold at a very low price. This helps the Society stay true to its premise that spirituality is the birthright of all, that no profit should be extracted from its dissemination, and – most important – that knowledge of these truths should not be withheld from anyone for economic reasons.
Some review about this works sound this: Food for the Soul: A beautifully produced set on mysticism and spirituality, this is a significant work. More than 40 scholars have worked on it, gleaning over 5,000 nuggets from religious texts from around the globe. The first volume starts with an overview of the universe of spirituality, which helps to put the early spiritual traditions in perspective. …you come across some interesting bits of information, like the relationship between Jewish mystics and the Sufis, and the existence of Jewish Sufi manuscripts, which were discovered in Cairo in the late 19th century. Christianity is explained at length, and another interesting section is on Greek mystics and philosophers.... The very strength of these volumes lies in the fact that they bring out the essential similarities in the way man envisions mystical experiences. Once you get over cultural and linguistic differences, the essence is so similar. But then, why should it not be?... One can just not read this set of six volumes, or for that matter any book in it from cover to cover. In fact, it has been designed for the reader who, like this reviewer, would come back for more and more. As one sees the various terms explained in fairly lucid and simple language, one recognizes the work that must have gone behind it to `dejargonise' one of the more esoteric subjects. Of course, there can and will be differences of opinion and hair-splitting, but that is only to be expected and would probably be welcomed by the editors. Brought out by a team of volunteers, the volumes are produced at par with international standards, and priced low even by Indian norms. There is no doubt that this is a labour of love, which is obviously continuing, since Part II of the treasure is still to come. It will be eagerly awaited by many. Roopinder Singh
The Tribune, Sunday, April 11, 2004
The Tribune, Sunday, April 11, 2004
Anunt>Primul Congres National de Psihiatria Copilului si Adolescentului
Pentru cei interesati:
In perioada 20-23 iunie 2007 se va desfasura la Palatul Patriarhiei din Bucuresti,
Primul Congres National de Psihiatria Copilului si Adolescentului si
a IV-a Conferinta Nationala de Sanatate Mintala a Copilului si Adolescentului,
cu temele:
- Tulburarea de spectru autist, ADHD si comorbiditati
- Modele specifice de abordare psihoterapeutica la copil si adolescent.
Manifestarea se va bucura de participare internationala, raspunzând invitatiei organizatorilor personalitati importante ale psihiatriei, care vor sustine cursuri si workshop-uri.
Abstractele vor putea fi trimise pana la data de 1 aprilie, pe adresa Clinicii de Psihiatrie a Copilului si Adolescentului sau prin email la:
psihiatrie_copii@yahoo.comyahoo.com.
iuliana_eparu@yahoo.com.
r_grozavescu@yahoo.com.
(telefon: 021/ 334 42 66, int. 362) Formularul de inscriere impreuna cu copia dovezii platii taxei de congres trebuie trimise pe adresa:
Clinica de Psihiatrie a Copilului si Adolescentului,
Spitalul Clinic de Psihiatrie "Prof. Dr. Al.Obregia"
sos. Berceni nr. 10-12, sector 4, RO- 041914,
Bucuresti,
specificând pe plic "Inscriere Congres".
Formularul de inscriere va trebui sa contina urmatoarele date:
TITLU Prof. ( ) Dr. ( ) Psih. ( ) Dl ( ) D-na ( ) NUME:....... ......... ......... .........PRENUME: .................. ......... ......... NSTITUTIA:. ......... ......... ......... ......... .................. ......... ......... ......... ADRESA:..... ......... ......... ......... ......... .................. ......... ......... .........
LOCALITATEA: ......... ......... JUDETUL: .................. ..CODUL:. ......
TELEFON/ FAX:........ ......EMAIL: ......... ......... .................. .........
Taxa de participare va putea fi platita in contul BRD sucursalaVăcăreşti,
RO54 BRDE 441S V703 8758 4410, cu specificaţia "Taxa Congres".
Cei care se vor înscrie pâna la 28 februarie vor beneficia de o reducere:
- medici primari si specialisti: 60 RON
- medici rezidenti: 25 RON
- profesii asociate: 25 RON.
Taxa de inscriere intre 1 martie- 15 iunie:
- medici primari si specialisti: 100 RON
- medici rezidenti: 50 RON
- profesii asociate: 50 RON.
Inscrierea pe loc (Nu se asigura mapa Congresului) :
- medici primari si specialisti: 200 RON
- medici rezidenti: 150 RON
- profesii asociate: 150 RON.
Lucrarile acceptate se vor publica in volum.
Se acorda credite CMR.
Persoane de contact: Dr. Raluca Grozavescu- 0722 212 707 Dr. Iuliana Eparu- 0723 079 237.
In perioada 20-23 iunie 2007 se va desfasura la Palatul Patriarhiei din Bucuresti,
Primul Congres National de Psihiatria Copilului si Adolescentului si
a IV-a Conferinta Nationala de Sanatate Mintala a Copilului si Adolescentului,
cu temele:
- Tulburarea de spectru autist, ADHD si comorbiditati
- Modele specifice de abordare psihoterapeutica la copil si adolescent.
Manifestarea se va bucura de participare internationala, raspunzând invitatiei organizatorilor personalitati importante ale psihiatriei, care vor sustine cursuri si workshop-uri.
Abstractele vor putea fi trimise pana la data de 1 aprilie, pe adresa Clinicii de Psihiatrie a Copilului si Adolescentului sau prin email la:
psihiatrie_copii@yahoo.comyahoo.com.
iuliana_eparu@yahoo.com.
r_grozavescu@yahoo.com.
(telefon: 021/ 334 42 66, int. 362) Formularul de inscriere impreuna cu copia dovezii platii taxei de congres trebuie trimise pe adresa:
Clinica de Psihiatrie a Copilului si Adolescentului,
Spitalul Clinic de Psihiatrie "Prof. Dr. Al.Obregia"
sos. Berceni nr. 10-12, sector 4, RO- 041914,
Bucuresti,
specificând pe plic "Inscriere Congres".
Formularul de inscriere va trebui sa contina urmatoarele date:
TITLU Prof. ( ) Dr. ( ) Psih. ( ) Dl ( ) D-na ( ) NUME:....... ......... ......... .........PRENUME: .................. ......... ......... NSTITUTIA:. ......... ......... ......... ......... .................. ......... ......... ......... ADRESA:..... ......... ......... ......... ......... .................. ......... ......... .........
LOCALITATEA: ......... ......... JUDETUL: .................. ..CODUL:. ......
TELEFON/ FAX:........ ......EMAIL: ......... ......... .................. .........
Taxa de participare va putea fi platita in contul BRD sucursalaVăcăreşti,
RO54 BRDE 441S V703 8758 4410, cu specificaţia "Taxa Congres".
Cei care se vor înscrie pâna la 28 februarie vor beneficia de o reducere:
- medici primari si specialisti: 60 RON
- medici rezidenti: 25 RON
- profesii asociate: 25 RON.
Taxa de inscriere intre 1 martie- 15 iunie:
- medici primari si specialisti: 100 RON
- medici rezidenti: 50 RON
- profesii asociate: 50 RON.
Inscrierea pe loc (Nu se asigura mapa Congresului) :
- medici primari si specialisti: 200 RON
- medici rezidenti: 150 RON
- profesii asociate: 150 RON.
Lucrarile acceptate se vor publica in volum.
Se acorda credite CMR.
Persoane de contact: Dr. Raluca Grozavescu- 0722 212 707 Dr. Iuliana Eparu- 0723 079 237.
sâmbătă, 3 februarie 2007
Campania 2% : HOTĂRÂŢI CE SĂ FACĂ STATUL CU BANII DVS.!
CE ESTE SISTEMUL 2%?
Fiecare cetatean care câştigă un venit plăteşte statului un impozit. Din aceste impozite, statul finantează servicii si lucrari publice. Armata, Poliţia, functionarii publici, demnitarii, toti sunt platiti din impozitele populaţiei. Probabil ca v-ati gândit de multe ori ca banii pe care îi ia statul prin impozite nu sunt administrati cum trebuie.
Statul a inclus in Codul Fiscal o prevedere numită 2%. Potrivit acestei prevederi, contribuabilii persoane fizice pot sa directioneze in fiecare an 2% din impozitul pe venit, catre o entitate nonprofit (organizatie non-guvernamentala, Asociatie sau Fundatie).
Procedura este enuntata in art. 90 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal si este detaliata in Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1941/2004.
Se poate spune ca 2% este o forma de parteneriat intre cetatean, autoritati fiscale si sectorul non-profit. Practic, cetateanul dicteaza statului modul in care vrea sa fie cheltuita o parte din impozitul sau.
Sistemul 2% functioneaza in mai multe tari din Europa Centrala si de Est: din 1997 în Ungaria si din 2002 in Lituania, Slovacia si Polonia, urmând sa fie introdus si in Cehia.
Directionati 2% din impozitul pe venit către proiectele:
ASOCIAŢIEI “INSTITUTUL DE ECOLOGIE SOCIALĂ ŞI PROTECŢIE UMANĂ-FOCUS” (Asoc IESPU-FOCUS) Daca intentionati sa directionati 2% din impozitul Dvs. catre o entitate non-profit dar nu v-ati decis care va fi aceasta, vă propunem să alegeţi:
ASOCIAŢIA “INSTITUTUL DE ECOLOGIE SOCIALĂ ŞI PROTECŢIE UMANĂ-FOCUS” (Asoc IESPU-FOCUS)
ATENŢIE! Aceasta suma nu reprezinta o sponsorizare, donatie sau contributie, ci este o parte a bugetului de stat, o fractiune din impozitul pe care il platiti statului in fiecare an.
Diferenta este ca de acum puteti decide ce destinatie sa aiba aceasta suma, având posibilitatea sa o directionati către ASOCIAŢIA “INSTITUTUL DE ECOLOGIE SOCIALĂ ŞI PROTECŢIE UMANĂ-FOCUS” (Asoc IESPU-FOCUS), o asociatie pe care vreti sa o sprijiniti.
De aceea, aparitia prevederii 2% in Codul Fiscal reprezinta pentru Asoc.IESPU -FOCUS o sansa importanta:
- putem in acest mod sa adunam o parte din fondurile necesare pentru dezvoltarea activitatii noastre fara sa depindem de altcineva decât de ajutorul DVS. Direcţionând 2% din impozitul dumneavoastra catre Asoc.IESPU-FOCUS, veti demonstra ca apreciati munca si eforturile noastre si ca ne acordati incredere pe viitor.
CUM SA PROCEDAŢI?
Daca v-ati hotarat sa alegeti ca beneficiar ASOCIAŢIA “INSTITUTUL DE ECOLOGIE SOCIALĂ ŞI PROTECŢIE UMANĂ-FOCUS” (Asoc IESPU-FOCUS), notati datele de identificare: Denumire entitate non-profit: ASOCIAŢIA “INSTITUTUL DE ECOLOGIE SOCIALĂ ŞI PROTECŢIE UMANĂ-FOCUS” (Asoc IESPU-FOCUS)
Cod de identificare fiscala al entitatii non-profit: 14383020;
Autorizaţia specială: 217/2002; 80-4/40246 Adresa: Sos. Giurgiului 119, Bl.11, apt.202, sector 4, Bucureşti, Romania
ContIBAN: RO31BRDE410SV22275244100;
BRD-GSG, Agentia Piata Romană, Bucureşti, România.
Pasul 1: Notati-va datele organizatiei ASOCIAŢIA “INSTITUTUL DE ECOLOGIE SOCIALĂ ŞI PROTECŢIE UMANĂ-FOCUS” (Asoc IESPU-FOCUS) către care vreti sa directionati 2% din impozit: numele, codul de inregistrare fiscala si contul bancar in format IBAN.
- Directionarea a 2% din impozitul dvs. este o optiune si nu o obligatie.
- Nici o autoritate a statului, nici o organizatie sau angajatorul dvs nu va pot obliga sa faceti acest lucru.
- Alegeti organizatia pe care o doriti dvs.! Este dreptul dvs.!
Pasul 2: Descarcati si printati declaratia de venit global. Declaratia se poate descarca de pe situl Ministerului Finantelor Publice.. De asemenea, declaratia se poate obtine si de la administratiile financiare.
Pasul 3:
a . Daca aveti venituri de la un singur angajator, acesta completeaza pentru dvs. fisa fiscala de tip 1 (FF1), iar dvs. trebuie sa va completati declaratia de venit global. Nu va dura mai mult de 5 minute!- Completati capitolul A: Date de identificare ale contribuabilului (nume, adresa, telefon, cod numeric personal, etc.)
- Completati capitolul H, sectiunea 2: Sponsorizare entitate nonprofit. Treceti datele organizatiei: nume, cod fiscal si cont bancar (atentie, contul bancar IBAN are 24 de caractere!). Daca nu cunoasteti suma corespunzatoare a 2% din impozit, ea va fi calculata de catre organele fiscale. Puteti lăsa căsuta goala.
Asta este tot ce trebuie sa completati in declaratia de venit global.
b . Daca aveti venituri din mai multe surse (colaborari, chirii, prestari servicii etc.), completati si celelalte capitole conform instructiunilor specifice.
Pe lânga celelalte capitole care trebuie completate conform instructiunilor specifice: Completati capitolul H, sectiunea 2: Sponsorizare entitate nonprofit (ca la punctul a !).
Să reluăm:
daca aveti venituri din salarii:
• completati declaratia 230 (punctele A si B). Nu va faceti probleme daca atunci nu cunoasteti suma corespunzatoare a 2% din impozit. Va fi calculată de către organele fiscale. Puteti lasa casuta necompletata.
• atasati o copie a fisei (fiselor) fiscale primite de la angajator (Formularul 210)
daca aveti venituri din alte surse (cedarea folosintei bunurilor, drepturi de autor, etc):
• completati declaratia 200 (punctul III)
Cei care obtin, pe lânga salarii, si alte venituri, vor completa formularul 200 - Declaratie speciala privind veniturile realizate in anul 2006, la toate capitolele aferente tipului de venit obtinut, inclusiv capitolul III, Destinatia sumei reprezentând 2% din impozitul pe venitul anual datorat. (sursa: Serviciul Comunicare si Relatii Publice din cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala) Pasul 4: Trimiteti prin posta declaratia de venit global administratiei financiare de care apartineti, sau depuneti-o personal pâna la data 15 mai 2007.
De-acum puteti avea multumirea ca macar o mica parte din bugetul statului va ajunge acolo unde doriti Dvs.!
INFORMATII SUPLIMENTARE:
ASOCIAŢIA “INSTITUTUL DE ECOLOGIE SOCIALĂ ŞI PROTECŢIE UMANĂ-FOCUS” (Asoc IESPU-FOCUS)
Presedinte: drd. TIHAN LAURA, psiholog-sociolog;
Vicepreşedinte: DAVID GIANINA, specialist chimie alimentară
Coordonator ştiintific: drd.TIHAN EUSEBIU, psiholog-sociolog;
tel. 0723577112;
e-mail: focus.opinfo@gmail.com
http://focusinstitut.blogspot.com/
Normele metodologice:
Ordinul Ministrului Finantelor Publice 2017 din 29 decembrie 2005.
Formulare:
Formularul 200
Formularul 230 ;
Instructiuni pentru completarea formularului 230;
ASOCIAŢIA “INSTITUTUL DE ECOLOGIE SOCIALĂ ŞI PROTECŢIE UMANĂ-FOCUS” (Asoc IESPU-FOCUS)
vă mulţumeşte pentru ajutorul şi consideraţia acordată.
How curiosity leads to science
The European Contest for Young Scientists Every year, the EU celebrates its best young scientific talent at the EU Contest for Young Scientists. This year the EU Contest for Young Scientists is hosted by the National Museum of Science and Technology in Stockholm. The event will gather promising young scientists from all over Europe and beyond in a competition that every year culminates in astonishing inventions and creative ways of using science in every day life. Now into its 18th year, this high profile event is open to young people aged between 14 and 21 years old, who are the winners of national competition. This way, the Contest gives these students the opportunity to compete with the best of their contemporaries at European level.
While demand for scientists and researchers is rising, the number of young people taking up scientific studies and careers is dipping. The organisation of this kind of events that mobilise young people from all over Europe and beyond is thus more important than ever.
The Contest also gives Europe’s best young scientific brains a forum to display their wares and connect with other like-minded youth from other countries. It so aims to reward scientific achievement and to demonstrate to a wider audience that science is fun.
Besides being an occasion for nurturing talent and enhancing young people’s scientific and technological skills, it is also an opportunity for these young scientists to meet other youngsters with similar abilities and interests, but from a different country, perhaps speaking another language, and to be guided by some of the most prominent scientists in Europe.
The 2005 contest – the 17th – took place in Moscow, Russia, from 17 to 22 September. Under the slogan ‘with bright minds to the bright future’, the 2005 event brought together young scientists from 39 countries, including Japan, China and the USA. The packed contest featured some 126 young people, exhibiting 79 innovative projects.
The 18th edition will take place in Stockholm, Sweden, from 23-28 September 2006 and will be hosted by the National Museum of Science and Technology.
More information: http://ec.europa.eu/research/youngscientists/index2.htm
While demand for scientists and researchers is rising, the number of young people taking up scientific studies and careers is dipping. The organisation of this kind of events that mobilise young people from all over Europe and beyond is thus more important than ever.
The Contest also gives Europe’s best young scientific brains a forum to display their wares and connect with other like-minded youth from other countries. It so aims to reward scientific achievement and to demonstrate to a wider audience that science is fun.
Besides being an occasion for nurturing talent and enhancing young people’s scientific and technological skills, it is also an opportunity for these young scientists to meet other youngsters with similar abilities and interests, but from a different country, perhaps speaking another language, and to be guided by some of the most prominent scientists in Europe.
The 2005 contest – the 17th – took place in Moscow, Russia, from 17 to 22 September. Under the slogan ‘with bright minds to the bright future’, the 2005 event brought together young scientists from 39 countries, including Japan, China and the USA. The packed contest featured some 126 young people, exhibiting 79 innovative projects.
The 18th edition will take place in Stockholm, Sweden, from 23-28 September 2006 and will be hosted by the National Museum of Science and Technology.
More information: http://ec.europa.eu/research/youngscientists/index2.htm
Science Festival
Science Teaching Festival: 2-6 April 2007, Grenoble
The second Science on Stage teaching festival will be held in Grenoble, France.
For more information: http://www.ill.fr/scienceonstage2007/
The second Science on Stage teaching festival will be held in Grenoble, France.
Science on Stage is one of the NUCLEUS projects and is funded by the European Commission.
For more information: http://www.ill.fr/scienceonstage2007/
vineri, 2 februarie 2007
NAŢIA ROMÂNĂ ÎN LUCRĂRI DE SPECIALITATE
Prezentare de carte: STUDII DE ISTORIE A ÎNĂLŢĂRII ŞI DECLINULUI NAŢIEI ROMÂNEŞTI
Autor: Conf.dr. Aurel DAVID
Editura Dacoromână TDC
Bucureşti, 2006
676 pag A4
Naţia românească (naţiunea română) – ne explică Dl Conf.Dr. Aurel David – are două elemente perene:
- geneza (facerea lumii ei), exprimată în timp istoric prin capacitatea de a se raporta, într-o succesiune continuă de generaţii, la un strămoş comun, recunoscut şi asumat, şi,
- patria (spaţiul carpato-danubian-pontic) sau casa naţiunii, exprimată în pământul care a asigurat resursele informaţionale şi energetice necesare fiinţării şi afirmării atât ca entitate cu identitate şi conştiinţă proprie, cât şi ca unitate socială în diversitate, cu valori, interese şi necesităţi specifice.
Patria (vatra românească) are trei fundamente strategice:
- lanţul munţilor Carpaţi – care întreţine continuitatea şi tăria naţiei, întrucât adună şi conservă, ca într-o cetate naturală, nucleul energiilor şi vitalităţii sale, valea Dunării – care asigură statornicia naţiei, prin pământurile sale roditoare şi pline de belşug şi poarta de intrare în Europa, prin Gurile Dunării, precum şi,
- litoralul Mării Negre – plămânul vetrei româneşti – prin care se deschid largile orizonturi spre spaţiile cele mai îndepărtate.
Într-o lume caracterizată de vârtejuri geopolitice Dl Conf.Dr.Aurel David scrie şi ne transmite astfel, modul în care naţiunea română a reuşit cu mari sacrificii să rămână ea însăşi, adică pe dealurile cunoaşterii. Ajunsă în vârf nu s-a putut menţine, pentru că pământul care-i dă roade a atras ca o himeră pe toţi cei care au vrut pământ şi apă fără să muncească şi să plătească. Frontierele create de centrele de putere, fie confesionale, fie politice, fie militare au întreţinut conexiuni ascunse, cu tentă geopolitică, în jocul de interese şi au reuşit să creeze breşe cu consecinţe, uneori incalculabile, în planul coeziunii şi unităţii naţiei.
Printr-o lectură atentă a lucrării de aproape 700 de pagini A4 , o adevărată operă a unui expert în sociologia naţiunii, vom înţelege că, vremurile de prigoană împotriva românilor, indiferent de coloratura ideologică a centrelor de putere, relevă rolul bisericii naţionale în întreţinerea şi dezvoltarea permanentă a simbolurilor etnospirituale generatoare de valori naţionale.
Elitele înstrăinate nu înţeleg nici astăzi că, centrele de putere au tendinţe acaparatoare, agresive, şi că lucrează în slujba unei clase supranaţionale. Ele nu sunt nici capabile, nici interesate să întreţină nevoia de comunitate a naţiei româneşti, fondată pe credinţa ortodoxă, deoarece sunt sub nivelul de bun simţ al poporului, producător de resurse.
Naţionalitatea rămâne singura libertate care nu poate fi răpită românilor iobăgiţi de stăpâniri străine. Capacitatea de raportare la geneză este influenţată de succesivele stăpâniri străine, însă ereditatea nu poate fi distrusă prin topire în formule politice.
prezentare: drd.Eusebiu Tihan, psiholog-sociolog
Autor: Conf.dr. Aurel DAVID
Editura Dacoromână TDC
Bucureşti, 2006
676 pag A4
Naţia românească (naţiunea română) – ne explică Dl Conf.Dr. Aurel David – are două elemente perene:
- geneza (facerea lumii ei), exprimată în timp istoric prin capacitatea de a se raporta, într-o succesiune continuă de generaţii, la un strămoş comun, recunoscut şi asumat, şi,
- patria (spaţiul carpato-danubian-pontic) sau casa naţiunii, exprimată în pământul care a asigurat resursele informaţionale şi energetice necesare fiinţării şi afirmării atât ca entitate cu identitate şi conştiinţă proprie, cât şi ca unitate socială în diversitate, cu valori, interese şi necesităţi specifice.
Patria (vatra românească) are trei fundamente strategice:
- lanţul munţilor Carpaţi – care întreţine continuitatea şi tăria naţiei, întrucât adună şi conservă, ca într-o cetate naturală, nucleul energiilor şi vitalităţii sale, valea Dunării – care asigură statornicia naţiei, prin pământurile sale roditoare şi pline de belşug şi poarta de intrare în Europa, prin Gurile Dunării, precum şi,
- litoralul Mării Negre – plămânul vetrei româneşti – prin care se deschid largile orizonturi spre spaţiile cele mai îndepărtate.
Într-o lume caracterizată de vârtejuri geopolitice Dl Conf.Dr.Aurel David scrie şi ne transmite astfel, modul în care naţiunea română a reuşit cu mari sacrificii să rămână ea însăşi, adică pe dealurile cunoaşterii. Ajunsă în vârf nu s-a putut menţine, pentru că pământul care-i dă roade a atras ca o himeră pe toţi cei care au vrut pământ şi apă fără să muncească şi să plătească. Frontierele create de centrele de putere, fie confesionale, fie politice, fie militare au întreţinut conexiuni ascunse, cu tentă geopolitică, în jocul de interese şi au reuşit să creeze breşe cu consecinţe, uneori incalculabile, în planul coeziunii şi unităţii naţiei.
Printr-o lectură atentă a lucrării de aproape 700 de pagini A4 , o adevărată operă a unui expert în sociologia naţiunii, vom înţelege că, vremurile de prigoană împotriva românilor, indiferent de coloratura ideologică a centrelor de putere, relevă rolul bisericii naţionale în întreţinerea şi dezvoltarea permanentă a simbolurilor etnospirituale generatoare de valori naţionale.
Elitele înstrăinate nu înţeleg nici astăzi că, centrele de putere au tendinţe acaparatoare, agresive, şi că lucrează în slujba unei clase supranaţionale. Ele nu sunt nici capabile, nici interesate să întreţină nevoia de comunitate a naţiei româneşti, fondată pe credinţa ortodoxă, deoarece sunt sub nivelul de bun simţ al poporului, producător de resurse.
Naţionalitatea rămâne singura libertate care nu poate fi răpită românilor iobăgiţi de stăpâniri străine. Capacitatea de raportare la geneză este influenţată de succesivele stăpâniri străine, însă ereditatea nu poate fi distrusă prin topire în formule politice.
Continuitatea şi tăria naţiei româneşti constau în trăinicia cu care conservă, dezvoltă şi apără căminul (casa şi satul) şi familia. În devenirea ei, familia îngemănată cu căminul constituie adevăratul simbol al continuităţii şi evoluţiei naţiei, izvorul nesecat şi viu al iubirii între oameni, al iubirii de patrie, de vatră, precum şi depozitarul bunelor moravuri pe care o stăpânire străină îl poate altera dar nu le poate desfiinţa.
Elaborată într-un limbaj emoţional dar redactată cu acribie, Dl Conferenţiar ne induce impresia plasării şi perindării prin istoria României.
Elaborată într-un limbaj emoţional dar redactată cu acribie, Dl Conferenţiar ne induce impresia plasării şi perindării prin istoria României.
prezentare: drd.Eusebiu Tihan, psiholog-sociolog
joi, 1 februarie 2007
STOP TRAFIC COPII
CONCLUZII REFERITOARE LA CONFERINŢA PENTRU OPRIREA FOLOSIRII COPIILOR ÎN CONFLICTE ARMATE.
Berlin 18-20 oct.1999
Lt.col.MUT ŞTEFAN
În perioada 18-20 octombrie 1999 a avut loc Conferinţa pentru oprirea folosirii copiilor în conflictele armate (Stop the use of Children as Soldiers), organizată la Berlin de către Coaliţia Stop the use of Children Soldiers, cu sprijinul Comisariatului European pentru acţiuni umanitare (ECHO–organism al Uniunii Europene) şi al Ministerului Federal de Externe al Germaniei.
Delegaţia română a fost alcătuită dintr-un reprezentant al Ministerului Afacerilor Externe şi un reprezentant al Ministerului Apărării Naţionale.
Berlin 18-20 oct.1999
Lt.col.MUT ŞTEFAN
În perioada 18-20 octombrie 1999 a avut loc Conferinţa pentru oprirea folosirii copiilor în conflictele armate (Stop the use of Children as Soldiers), organizată la Berlin de către Coaliţia Stop the use of Children Soldiers, cu sprijinul Comisariatului European pentru acţiuni umanitare (ECHO–organism al Uniunii Europene) şi al Ministerului Federal de Externe al Germaniei.
Delegaţia română a fost alcătuită dintr-un reprezentant al Ministerului Afacerilor Externe şi un reprezentant al Ministerului Apărării Naţionale.
Conferinţa de la Berlin s-a înscris într-o acţiune de amploare, iniţiată în iunie 1998 de mai multe organizaţii internaţionale guvernamentale şi neguvernamentale în vederea elaborării şi adoptării unui Protocol Adiţional la Convenţia privind Drepturile Copilului care să interzică în mod expres recrutarea şi participarea persoanelor sub 18 ani în conflicte armate internaţionale şi naţionale. Principalul opozant al protocolului adiţional este SUA, a cărei legislaţie permite atât înrolarea tinerilor cu vârsta de 16 ani, cât şi trimiterea lor în situaţii de luptă.
Dintre ţările europene, doar Marea Britanie practică înrolarea voluntară a tinerilor începând de la 16 ani şi nu are prevederi juridice care să interzică folosirea lor în situaţii de luptă. Alte ţări europene, deşi interzic folosirea în luptă a soldaţilor sub 18 ani, permit recrutarea pe bază de voluntariat a tinerilor începând de la 17 ani, motivând interesul pentru menţinerea acestui regim prin dificultăţile pe care le-ar avea, în condiţiile profesionalizării armatei şi desfiinţării serviciului militar obligatoriu, de a asigura efective militare suficiente pentru îndeplinirea obligaţiilor internaţionale, în special ale celor generate de apartenenţa la NATO (Franţa, Belgia, Luxemburg, Germania dar şi din afara NATO, Elveţia). Într-o serie de ţări care au practicat până recent acest regim (ex. Finlanda), legislaţia este în curs de revizuire pentru ridicarea limitei la 18 ani.
Conferinţa a pus în evidenţă divergenţe de poziţie şi în interiorul statelor Europei: astfel, dacă ministrul de externe federal Joschka Fischer şi ministrul federal german al dezvoltării şi cooperării economice, precum şi o deputată din Bundestag, au exprimat în discursurile lor din cadrul conferinţei sprijinul ferm pentru protocol, care să interzică atât participarea în conflicte, cât şi recrutarea înainte de 18 ani, reprezentanţii Ministerului federal al Apărării înclină spre menţinerea permisiunii recrutării voluntare de la 17 ani, punct de vedere exprimat în grupul de lucru privind legislaţia naţională.
Conferinţa europeană a fost precedată de o conferinţă a ţărilor africane (aprilie, 1999, Maputo) şi de una a ţărilor latino-americane (iunie 1999, Montevideo), ambele soladte cu adoptarea unor declaraţii care susţin ferm varianta maximă a Protocolului (sintetizată de Coaliţia pentru oprirea folosirii copiilor în conflicte în formula “Straight 18”, respectiv impunerea acestei limite de vârstă atât pentru participare cât şi pentru recrutare). Declaraţia de la Maputo a ţărilor africane a dobândit un plus de greutate prin însuşirea ei de către Organizaţia Unităţii Africane. Dezbaterile în plen şi cele patru grupuri de lucru au pus în evidenţă o serie de progrese recente care favorizează extinderea consensului în favoarea limitei de 18 ani, dintre care unele introduc chiar elementele cu forţă juridică în dreptul internaţional: - Rezoluţia 1261/1999 a Consiliului de Securitate al ONU privind protecţia specială a copiilor în situaţii de conflict armat; - Recomandarea Secretariatului general al ONU adresată Consiliului de Securitate ca vârsta minimă pentru recrutare şi participare la ostilităţi să fie de 18 ani, iar membrii forţelor ONU de menţinere a păcii să aibă cel puţin vârsta de 21 ani şi în nici un caz sub 18 ani; - Adoptarea Statutului tribunalului Penal Internaţional, care face din recrutarea şi înrolarea copiilor sub 15 ani, sau folosirea lor în ostilităţi, o crimă de război, fie că este vorba de conflicte internaţionale sau interne şi indiferent dacă înrolarea are loc în forţele armate regulate sau în grupuri înarmate; - Includerea recrutării forţate sau voluntare a copiilor sub 18 ani în vederea folosirii în conflicte armate printre formele cele mai grave de exploatare a copiilor, consemnată în Convenţia 182 (iunie 1999) a Organizaţiei Internaţionale a Muncii (este primul document internaţional cu putere juridică în care este înscrisă vârsta de 18 ani ca limită pentru recrutarea în forţele armate).
Alături de aceste documente, sunt considerate ca având o contribuţie importantă la impunerea unui nou standard internaţional în materie cele două Declaraţii menţionate (a ţărilor latino-americane şi respectiv, africane) precum şi Declaraţia miniştrilor nordici (prezentată în cadrul conferinţei de Dna Anna Lindh, ministrul de externe al Suediei), activitatea reprezentantului special al Secretariatului general al ONU pentru copii în situaţii de conflict armat, Dl Olara Ottunu, prezent la Conferinţă, cea a Înaltului Comisar ONU pentru refugiaţi (UNCHR) şi apelul Înaltului Comisar ONU pentru drepturile omului, Dna Marry Robinson, ca “legislaţiile naţionale să nu fie invocate ca obstacol la elaborarea unor standarde internaţionale mai avansate”. Dezbaterile din cadrul conferinţei, desfăşurate atât în plen, cât şi în cadrul celor patru grupuri de lucru, au pus în discuţie participarea insuficient de activă a ţărilor care susţin limita de 18 ani din cadrul Grupului de lucru care elaborează proiectul protocolului adiţional. nu s-a reuşit semnarea acestuia.
Conferinţa europeană Stop the use of Children as Soldiers, şi-a propus adoptarea unei Declaraţii asemănătoare celor de la Maputo şi Montevideo, pentru susţinerea semnării Protocolului Adiţional la Convenţia privind Drepturile Copilului. Numeroşi participanţi, reprezentând atât organizaţiile membre ale Coaliţiei Stop the use of Child Soldiers, cât şi o serie de delegaţii ale statelor europene şi din ţările observatoare, au pledat pentru o declaraţie care să susţină varianta maximală (Straight 18), argumentând că menţinerea limitei de vârstădoar pentru participarea la conflictele armate, ar fi un pas înapoi şi chiar “o palmă pe obrazul ţărilor africane şi latino-americane”, care, deşi mult mai direct vizate de fenomenul incriminat, au formulat opţiuni ferme în acest sens.
Raportul întocmit de Coaliţia Stop the use of Child Soldiers privind răspândirea fenomenului în ţările europene a pus în evidenţă existenţa unei practici alarmante, constând în recrutarea şi pregătirea de către anumite grupuri înarmate (ex: PKK, UCK) a unor copii aparţinând familiilor kurde, respectiv albaneze, rezidente în terţe ţări. În ce priveşte PKK, acest fenomen a fost constatat în Franţa şi Suedia; recrutarea copiilor, inclusiv a fetelor, se face sub paravanul unor tabere cu profil “cultural”, şi este cu atât mai greu de controlat cu cât familiile de origine ezită să reclame poliţiei înrolarea forţată a copiilor, fie din fanatism faţă de cauza mişcării, fie de frica unor posibile represalii. Înce priveşte UCK, practici similare au fost înregistrate în Elveţia. Se estimează că fenomenul poate fi întâlnit şi în alte ţări europene pe teritoriul cărora există o comunitate kurdă organizată, numărul tinerilor sub 18 ani expuşi acestui tratament fiind evaluat pentru 1998 la mai mult de 3000, dintre care 10% fete.
Legislaţia naţională în vigoare, care prevede limita minimă de 18 ani atât pentru recrutare, cât şi pentru participarea la acţiuni militare, permite României semnarea şi ratificarea protocolului Adiţional (în momentul finalizării sale) fără nici un efort de modificare legislativă şi fără obstacole de ordin politic, oferindu-i, astfel ocazia de a se înscrie prinre statele promotoare ale unor standarde internaţionale mai avansate în domeniul dreptului umanitar, în special în domeniul de mare sensibilitate al protecţiei copiilor.
În discuţiile din grupul de lucru A şi în comentariile pe marginea Declaraţiei finale, delegatul român reprezentant al Ministerului Afacerilor Externe a exprimat disponibilitatea de principiu a României de a susţine semnarea Protocolului, ca şi pe aceea de a contribui, prin reprezentanţii săi din cadrul grupului de la Geneva, la finalizarea proiectului.
TRANZITIA SI FAMILIA (I)
EFECTELE TRANZIŢIEI ASUPRA FAMILIEIAutor: Prof.dr. Maria Voinea
Familia contemporană. Mică enciclopedie.
Editura IESPU FOCUS, 2005
240 pag, format A4
ISBN 973-87104-6-4
Efecte negative. Din punct de vedere economic, tranziţia a adus o serie de schimbări majore în viaţa de familie, de ordin negativ:
· scăderea nivelului de trai prin reducerea puterii de cumpărare datorită inflaţiei şi salariilor mici,
· imposibilitatea cumpărării unui apartament datorită preţurilor exorbitante,
· reducerea posibilităţilor de participare la activităţi culturale sau de a beneficia de vacanţe, călătorii. Populaţia a reuşit să deprindă obişnuinţa de a gestiona eficient veniturile şi cheltuielile, pentru a rezista provocărilor la care este supusă. Numai că problema reală este cuantumul mic al veniturilor în raport cu inflaţia care nu mai permite şansa punerii deoparte pentru investiţii, mai ales în ultimii ani. Starea de spirit generală care se răsfrânge asupra tuturor membrilor familiei este cea de oboseală şi dezorientare, de pesimism, ceea ce la nivel naţional nu poate decât să îngrijoreze. Una din problemele cele mai dure cu care se confruntă familia în zilele noastre este şomajul. Şomajul real şi potenţial a devenit un puternic factor de stres pentru o mare parte a populaţiei. Deşi tranziţia la economia de piaţă nu se putea face, evitând un astfel de fenomen, scăderea producţiei economice nu face decât să crească numărul celor fără loc de muncă, astfel: · ponderea cea mai importantă o au persoanele cu 10 clase, cei cu şcoala post-liceală şi cei cu studii superioare; · iar în privinţa repartiţiei pe sexe, femeile sunt net dezavantajate prin restructurările masive din industria uşoară şi cea alimentară, unde acestea aveau o pondere majoritară. Altă problemă gravă de ordin social o reprezintă şomajul tinerilor: · O parte din tineri îşi încep viaţa de profesională cu ajutorul de şomaj şi cu „statutul” de şomeri, cea ce este total descurajant pentru aşteptările şi proiectele lor viitoare. În plus, şomajul înseamnă degradarea calificării profesionale pentru care s-au pregătit, dar şi lipsa mijloacelor financiare pentru a duce un trai decent. Nevoile relativ superioare ale tinerilor conduce la scăderea nivelului de viaţă pentru întreaga familie. · Lipsa unui loc de muncă în care tinerii să se exprime ca specialişti duce la îngustarea orizontului valoric şi de aspiraţii. Neavând unde să muncească încetează tensiunea creatoare, dorinţa de depăşire şi autodepăşire. Pe planul valori, se produce o reală răsturnare reflectată în confuzie şi dorinţă. · O altă consecinţă nefastă a „statutului” de şomer o reprezintă lipsa orizontului familial la tânăra generaţie. Fără un loc de muncă, fără casă, fără dotările necesare în ea, tinerii nu mai îndrăznesc să se căsătorească. Astfel, scade natalitatea, se produce un păgubitor echilibru în piramida vârstelor. Apar astfel şi cazuri când scade şi nivelul de moralitate al relaţiilor dintre tineri. Se încurajează relaţiile efemere, neresponsabile cu consecinţe, uneori novice asupra sănătăţii. Din acest punct de vedere, familia trăieşte un profund sentiment de criză. O expresie a crizei generale a societăţii reflectată în familie este trecerea în condiţiile lipsei acute de locuinţe pentru tineri, de la familia nucleară la familia extinsă, asemănătoare cu cea tradiţională. În satele româneşti, tinerii proaspăt căsătoriţi îşi continuă o bună perioadă viaţa împreună cu părinţii unuia din ei, până îşi strâng împreună resursele financiare pentru o casă separată a tânărului cuplu familial. Altă consecinţă negativă a şomajului este şi aceea că el începe să afecteze orizontul şcolar sau dorinţa de a învăţa a viitoarelor generaţii. Unii părinţi şi copii gândesc după modelul „Dacă învăţând, terminând o şcoală sau o facultate, ajung tot şomer, atunci la ce bun să o mai urmez”, aceasta neavând alt efect decât scăderea aspiraţiei pentru care şi şcoală. Negestionându-se eficient piaţa muncii, în lipsa unui management al resurselor umane, s-a pierdut o valoare fără de preţ: încrederea în şcoală. La fel de păgubitoare pentru interesele naţionale este decizia tinerilor de „a-şi lua lumea în cap” sau „de a pleca peste graniţă”, de a emigra pentru a se realiza uman şi profesional. Lipsa unor strategii pe termen lung privind planul de învăţământ, resursele de muncă şi utilizarea lor eficientă netezeşte drumul unui simplu „brain-drain”, cu implicaţii profunde în ceea ce priveşte ritmul şi dimensiunile dezvoltării viitoare a ţării. Efecte pozitive.
Perioada de tranziţie se caracterizează însă şi printr-o serie de trăsături cu efecte benefice asupra familiei şi expresiei ei în societate: · Libertatea dobândită a descătuşat comunicarea intrafamilială şi extrafamilială, unificându-le spre beneficiul tuturor membrilor ei. · Tranziţia a condus la democratizarea crescândă a relaţiilor dintre părinţi şi copii, dintre profesori şi elevi. · Trecerea la o societate deschisă şi democratică a deschis drumul informării, cunoaşterii, accesul tinerilor la informaţii, astfel încât nivelul lor de cunoaştere îl depăşeşte pe cel al predecesorilor lor la aceeaşi vârstă. · Un model cultural familial generat de perioada de tranziţie este iniţiativa, spiritul întreprinzător. Societăţile familiale, asociaţiile familiale răspund nevoii de câştig, dar şi de realizare umană, de servire a semenilor, de ridicare a calităţii vieţii. Ele angajează simultan generaţia adultă şi cea tânără în realizarea obiectivelor propuse, asigurând transmisia de modele culturale comportamentale de la o generaţie la alta, de la tineri la vârstnici în probleme tehnice noi, de la vârstnici la tineri în cele tradiţionale. · În rândul tinerilor, pare să se răspândească modelul occidental preponderent consumatorist, bazat pe nevoia de „a avea” în detrimentul lui „a fi”. Dorinţa de a avea, de a se îmbogăţi peste noapte, rămâne un miraj pentru unii tineri, chiar dacă în ţara noastră condiţiile sunt mai puţin propice. Totuşi se conturează şi un alt model cultural ideal şi anume acela „de a avea pentru a fi”.
Schimbări în dimensiunile demografice ale familiei Modificarea structurii populaţiei după starea civilă. La 1 ianuarie 2005: · Aproape jumătate din populaţia masculină era căsătorită, ponderea femeilor căsătorite fiind de asemenea ridicată (49,5% şi 47,1%). · Ponderea populaţiei căsătorite a crescut odată cu vârsta, atingând cea mai mare valoare la bărbaţii din grupa de vârstă de 60-64 ani şi la femeile din grupa 40-44 ani (bărbaţi 83,8%, femei 78,0%). · În cadrul populaţiei masculine de 60 ani şi peste, bărbaţii căsătoriţi reprezentau aproximativ patru cincimi, iar femeile căsătorite cu vârsta de peste 60 ani reprezentau circa jumătate din populaţia feminină din această categorie de vârstă. · Populaţia necăsătorită era în scădere faţă de anul anterior. Persoanele necăsătorite predominau atât la bărbaţi, cât şi la femei până la vârsta de 24 ani, după care numărul acestora scade semnificativ la grupele de vârstă imediat următoare. În cadrul grupelor de vârstă de peste 40 de ani la femei şi de peste 50 de ani la bărbaţi, procentul persoanelor necăsătorite scade sub 10%. Factorii care determină amânarea căsătoriei sunt: · schimbările din societatea românească, în contextul trecerii la economia de piaţă;
· cerinţele tot mai presante de calificare şi educaţie tot mai înaltă de pe piaţa muncii;
· lacunele din politica familială de după 1989, etc. Natalitatea şi fertilitatea. După 1989 s-a înregistrat o scădere dramatică a ratei natalităţii:
· În anul 2003, rata natalităţii a fost de 9,8 născuţi-vii la mia de locuitori faţă de 13,6‰ în anul 1990. Indicatorul conjunctural al fertilităţii a scăzut de la 1,83 la 1,27 copii pe femeie.
· Femeile nasc tot mai puţini copii şi la vârste tot mai înaintate. Vârsta medie a mamelor la prima naştere a crescut faţă de 1990 aproape 2 ani. Vârsta medie la naştere urmând aceeaşi tendinţă.
· Deşi copiii născuţi în cadrul căsătoriei deţin în continuare ponderea cea mai importantă, se constată o creştere şi a numărului copiilor născuţi în afara căsătoriei. Din 2000, fiecare al patrulea nou născut a avut ca mamă o femeie necăsătorită. Nupţialitatea. În perioada 1990-2004, ca o consecinţă a schimbărilor majore petrecute în societatea românească, fenomenul nupţialităţii a cunoscut schimbări importante.
Înainte de 1989 existau două caracteristici care defineau nupţialitatea în România:
· vârsta medie la prima căsătorie relativ scăzută;
· procentul ridicat al persoanelor care se căsătoreau cel puţin o dată în timpul vieţii. Trecerea la economia de piaţă, schimbarea condiţiilor de viaţă, cerinţe crescânde de înaltă calificare şi educaţie corespunzătoare pentru asigurarea unor locuri de muncă stabile, dispariţia unor avantaje specifice care să stimuleze constituirea de noi familii şi dispariţia unor restricţii impuse modului de convieţuire sunt numai câteva dintre motivele care fac ca tinerii să amâne tot mai des căsătoria. · Numărul de căsătorii înregistrat în 2004 a fost cu aproape un sfert mai mic decât cel din 1990 (6,6 căsătorii la 1000 locuitori, în 2004).
· Este de remarcat însă ca nivelul nupţialităţii înregistrat în anul 2001, reprezintă cea mai scăzută valoare înregistrată în ultima jumătate a secolului al XX-lea.
· Rata brută de nupţialitate, pe medii, în perioada 1990-2004, arăta o degradare:
- a condiţiilor de căsătorie atât în mediul urban, cat şi în mediul societăţii româneşti în ansamblu; - a condiţiilor externe ce influenţau căsătoria în perioada anterioară anului 1990. Dinamica ratelor de nupţialitate calculată pentru perioada 1980-2004 a relevat existenţa unor perioade distincte:
· 1980-1985 – scădere (de la 8,2‰ la 7,1‰);
· 1985-1990 – creştere (de la 7,1‰ la 8,3‰);
· 1990-2001 – scădere accentuată (de la 8,3 ‰ la 5,8‰);
· 2001-2004 – creştere moderată (de la 5,8‰ la 6,6‰). Comparativ cu 1990, în 2004:
· vârsta medie la prima căsătorie a crescut (cu 3,3 ani la bărbaţi şi 3 ani la femei);
· pe medii de rezidenţă se păstrează diferenţele, astfel încât în mediul rural vârsta la prima căsătorie este mai redusă faţă de mediul urban (cu 0,5 ani la bărbaţi şi 2,2 ani la femei);
· decalajul între vârsta soţilor la căsătorie a rămas mai mare în rural decât în urban (4,3 ani în rural faţă de 2,6 ani în urban). Divorţialitatea. În România divorţialitatea a cunoscut evoluţii oscilante, astfel:
· în anii '30 divorţialitatea era deosebit de scăzută (sub 0,75 divorţuri la 1000 de locuitori);
· în perioada 1950-1966 aceasta a crescut semnificativ (în anul 1965 s-a înregistrat un maxim de 1,94 divorţuri la 1000 de locuitori);
· în perioada 1968-1974 divorţialitatea a înregistrat o nouă scădere (numărul divorţurilor la 1000 de locuitori scăzând sub 0,70);
· urmează apoi o perioadă de creştere şi descreştare însă menţinându-se rate ridicate ale acesteia (între 1,19 şi 1,68 divorţuri la 1000 de locuitori). Dacă în anul 1990, profundele transformări sociale şi politice au determinat o creştere aşteptată a divorţialităţii, valorile ridicate ale acesteia înregistrate în perioada 1994-1998 ar putea fi rezultatul crizei economice prelungite cu care s-a confruntat România în anii '90 (şi, mai ales, a efectelor acesteia asupra vieţii de familie: şomaj, venituri reduse etc.). Un rol important în explicarea evoluţiei ratei divorţialităţii revine şi legislaţiei privind desfacerea căsătoriei. Odată cu simplificarea procedurilor de desfacere a căsătoriei, în prima jumătate a anului 1994, numărul de divorţuri a crescut brusc. Analiza divorţialităţii după durata căsătoriei şi grupa de vârstă a soţilor arată că în perioada 1990–1999, s-au înregistrat mai multe divorţuri în primii 2 ani de la căsătorie, pentru femeile de 20–24 de ani şi după 3-4 ani, pentru bărbaţii de 25–29 de ani.
Există o excepţie în acest interval – anul 1997 – când la femei numărul maxim de divorţuri s-a înregistrat la grupa de 25–29 ani după o durată a căsătoriei de 6 ani.
Un aspect important se referă la numărul de minori rămaşi prin desfacerea căsătoriei, datele fiind edificatoare. Familiile cu un copil i-au decizia de a se destrăma aproape la fel de uşor ca şi cele fără copii. Pe măsură ce creşte numărul copiilor, scade numărul divorţurilor, aceasta fiind determinată şi de durata mai lungă a căsniciei. Recăsătorirea. În România, în perioada de tranziţie, fenomenul recăsătoriri a înregistrat câteva modificări însemnate:
· Analiza datelor statistice pentru perioada 1990-2004 relevă creşterea constantă a procentului recăsătoririlor persoanelor divorţate în totalul căsătoriilor înregistrate, proces urmat concomitent de scăderea atât a căsătoriilor între persoanele necăsătorite, cât şi a recăsătoririi văduvelor.
· Dacă până în anul 1992, recăsătorirea bărbaţilor divorţaţi se realiza preponderent tot cu femei divorţate, după aceasta dată recăsătoririle s-au realizat mai mult cu femei necăsătorite.
· Majoritatea femeilor divorţate se recăsătoresc tot cu bărbaţi divorţaţi însă, în intervalul 1990-2004, se observă o uşoară scădere a acestui tip de căsătorii, înregistrându-se o creştere a recăsătoriilor femeilor divorţate cu bărbaţi necăsătoriţi.
· Recăsătoriile între bărbaţi sau femei divorţate şi persoane văduve sunt reduse şi în scădere în perioada 1990-2004. Majoritatea recăsătoririlor persoanelor văduve se realizează cu persoane divorţate sau văduve, existând diferenţe în funcţie de sex. Bărbaţii văduvi se recăsătoresc în majoritate tot cu femei văduve, în timp ce femeile văduve se recăsătoresc în majoritate cu bărbaţi divorţaţi.
SUNETUL IUBIRII
Un eseu despre efortul personal pe calea cunoaşterii, un efort personal în cunoaşterea lui D-zeu.
“Astazi o mireazmă minunată adie dinspre tainicele Locaşuri lăuntrice ale lui Dumnezeu...
Cu fiecare rasuflare, sunetul iubirii ne cuprinde, dar noi suntem necurmat îngradiţi în adâncurile spaţiului.
Dincolo de dualitate, noi avem o casă, şi ea este mareaţă.
Substanţa ei pură este diferită de lumea aceasta prafuită.
Cândva am coborât, curând ne vom întoarce.”
Versurile ce au inspirat acest eseu au fost scrise acum 800 de ani de misticul persan Maulana Rum. El proslăvea relaţia sa cu Dumnezeu, aşa cum au făcut-o misticii adevaraţi din toate timpurile.
Ne surprindem adesea punându-ne întrebările: Ce sunt "locaşurile lăuntrice ale lui Dumnezeu?" Unde ne este casa şi cum sa ne întoarcem acolo?
Ne surprindem adesea punându-ne întrebările: Ce sunt "locaşurile lăuntrice ale lui Dumnezeu?" Unde ne este casa şi cum sa ne întoarcem acolo?
Un antic scria: Esenţa întregii perspective mistice poate fi exprimata în trei puncte simple:
1) exista o singura Putere Supremă care este baza şi susţinerea a toate,
2) cu toţii provenim din aceasta putere - suntem cu toţii picaturi din acel ocean divin,
3) iar fiecare dintre noi are de dat seama pentru tot ceea ce faptuieşte. Să pornim de la treapta cea mai de jos a scării acesteia şi să ne începem drumul ascendent către Locaşurile interioare ale lui Dumnezeu.
Dacă ne străduim sa fim cu adevarat răspunzatori pentru acţiunile noastre, atunci luptăm în permanenţă să ne dăm seama ce anume este corect sa facem. Trebuie să discernem în permanenţă care sunt acele acţiuni moralmente legitime. Este necesar sa ne câştigam propriile mijloace de trai.
Să descâlcim unele din aceste lucruri.
În esenţa, trebuie sa avem încredere că se va avea grija de necesităţile noastre de baza. Aceasta expresie "necesităţile de baza", se pretează la interpretari. De exemplu, pentru unii dintre noi, a purta aceleaşi haine în fiecare zi la lucru este întru-totul corect. Pentru alţii, a cheltui bani pentru a arata şic este o parte din obligaţia lor. Ce reprezintă "necesitaţi de bază" pentru unii, par extravaganţe pentru alţii. A trăi într-o locuinţa simpla neîncalzita poate părea potrivit pentru unii. Pentru alţii, o casa mare, atrăgătoare, într-o zonă mai valoroasă social şi mai scumpă, poate părea un lucru necesar stilului de viaţa al unui cap de familie care sa-i asigure venitul şi îndeplinirea obligaţiilor karmice. Pentru unii a fi la pamânt poate însemna că nu au un venit suficient pentru a cumpara hrana necesara pentru familie; pentru alţii poate însemna ca venitul scontat din investiţii pe moment a scazut, încât nu vor fi în măsura să-şi achiziţioneze ultimul model de maşina în acest an. Totul este relativ, iar pentru fiecare individ este chiar o chestiune foarte seriosă deşi în mod obiectiv, putem considera ca una din situaţii este cu mult mai dramatica decât cealalta.
În esenţa, trebuie sa avem încredere că se va avea grija de necesităţile noastre de baza. Aceasta expresie "necesităţile de baza", se pretează la interpretari. De exemplu, pentru unii dintre noi, a purta aceleaşi haine în fiecare zi la lucru este întru-totul corect. Pentru alţii, a cheltui bani pentru a arata şic este o parte din obligaţia lor. Ce reprezintă "necesitaţi de bază" pentru unii, par extravaganţe pentru alţii. A trăi într-o locuinţa simpla neîncalzita poate părea potrivit pentru unii. Pentru alţii, o casa mare, atrăgătoare, într-o zonă mai valoroasă social şi mai scumpă, poate părea un lucru necesar stilului de viaţa al unui cap de familie care sa-i asigure venitul şi îndeplinirea obligaţiilor karmice. Pentru unii a fi la pamânt poate însemna că nu au un venit suficient pentru a cumpara hrana necesara pentru familie; pentru alţii poate însemna ca venitul scontat din investiţii pe moment a scazut, încât nu vor fi în măsura să-şi achiziţioneze ultimul model de maşina în acest an. Totul este relativ, iar pentru fiecare individ este chiar o chestiune foarte seriosă deşi în mod obiectiv, putem considera ca una din situaţii este cu mult mai dramatica decât cealalta.
Nevoia noastră de bani este una din motivaţiile care ne situeaza pe ierarhia socială şi ne generează diferite relaţii karmice. Putem fi constrânşi să facem un anume fel de lucru, care nu ne place, pentru a câştiga bani. Dorinţa pentru un anume fel de munca ne poate împinge catre unele ţinte educaţionale, cu respectivele implicaţii financiare; iar apoi, oricât de dur am munci, sa nu ne aduca nici un fel de sporire a venitului, absolut nici una. Aceasta pare a fi în mod special nejust. Doi oameni pot lucra la fel de mult cu relativ acelaşi efort şi sa aibe venituri foarte diferite. Un avocat specializat în legi de impozitare poate sa lucreze cincizeci sau şaizeci de ore pe saptamâna, să câştige câteva sute de mii de lire sterline pe an şi sa duca o viaţa ca cea pe care o vedem în unele reviste. Altul care lucrează acelaşi numar de ore, dar se specializase în cazurile disperate de violenţă familială sau altele asemenea, se zbate pentru un venit care îi ajunge la limita. Noi, la un anume nivel ştim că ceea ce câştigăm este rezultatul acţiunilor noastre trecute. Aceasta este o modalitate iscusita prin care ILUZIA ne face raspunzatori pentru acţiunile trecute. Partea cea mai simpla este sa acceptam acest lucru. Pasul urmator este mult mai dificil - sa ne împiedicam mintea sa doreasca mai mult. Fie ca avem prea puţin pentru comfortul nostru, fie ca avem prea mult pentru necesităţile noastre, banii ni se agaţa de minte.
Mânuirea banilor este asociata imediat în mintea noastra cu noţiunea de cinste, moralitate şi desigur dă naştere la noţiunea opusa ei, de necinste. Când îţi justifici ţie însuţi o acţiune greşita, înveţi curând sa-i justifici şi pe alţii. Acest mod de gândire devine cu uşurinţa o obişnuinţa. Sunt unii oameni care ştiu întotdeauna daca cineva este necinstit, caci chiar daca nu cunosc vreun fapt, îşi dau seama prin simţ. Adevarul dinăuntrul nostru s-a tulburat. Vibraţia (Mauj) s-a schimbat. Indiciile subtile care spun ca eşti demn de încredere, care îţi spun ţie însuţi că se poate avea încredere în tine, încât sa le poţi spune şi altora că eşti de încredere, au fost tulburate şi umbrite.
Mintea şi sufletul au fost legate laolaltă. Dacă vrem sa le separam, trebuie sa ne concentram atenţia asupra felului în care evoluam pe calea spirituala. Una din masurile practice pe care le putem lua este de a cauta în mod conştient tovaraşia oamenilor oneşti. Suntem influenţaţi întotdeauna de tovaraşia celor cu care suntem împreuna. Daca ne asociem cu oameni cinstiţi, cu oameni de înalta moralitate, cu oameni credincioşi, vom începe sa gândim asemenea lor.
Trebuie sa fim atenţi la aceasta, daca vrem sa ramânem credincioşi legamântului facut şi să cinstim Puterea Supremă a Marelui Arhitect în vieţile noastre, ca fiind baza şi susţinerea a toate. Ajungem acum la cel de al doilea caracter al căii mistice, şi anume că toţi provenim din Puterea Supremă - că suntem cu toţii picături din acel ocean divin.
Trebuie sa fim atenţi la aceasta, daca vrem sa ramânem credincioşi legamântului facut şi să cinstim Puterea Supremă a Marelui Arhitect în vieţile noastre, ca fiind baza şi susţinerea a toate. Ajungem acum la cel de al doilea caracter al căii mistice, şi anume că toţi provenim din Puterea Supremă - că suntem cu toţii picături din acel ocean divin.
Ucenicii lui Iisus se aflau odata într-un vas de pescari când l-au vazut pe Iisus (Pescarul de oameni) păşind pe apa către ei. S-au avansat multe explicaţii ale acestui fapt: ca au fost induşi în eroare cu privire la ceea ce au vazut, ca este doar o poveste, ca el de fapt paşea pe un dâmb de nisip sau pe nişte pietre. Numele lui Iisus conţine indiciul înţelesului acestei acţiuni ale sale. El a fost numit Iisus Hristos, Nazarineanul. După cum lamureşte John Davidson în cartea sa Evanghelia lui Iisus, Iisus era numele sau propriu. În ebraica înseamna înviere, sau eliberare de păcat, eliberarea din roata karmică. Hristos era numele său cunoscut, acesta înseamna Messia, adica eliberator al oamenilor asupriţi. Iisus a fost numit de asemenea Nazarineanul, ceea ce înseamna iluminarea mistică şi puterea Cuvântului prin care se atinge o asemenea stare.
Rumi, un mistic, a spus: Miracolul lui Iisus este el însuşi. Nu ceea ce a facut el sau a spus cu privire la viitor.
Călătoria pe care o avem de facut în lume în forma aceasta fizică este, fireşte, foarte zbuciumată. Maeştrii vorbesc despre necesitatea de a strabate prin "întâmplările oceanului lumii", adică prin împrejurările şi evenimentele vieţii noastre de aici. Călătoria este imprevizibilă, iar uneori ne putem simţi duşi la fund de necazuri, striviţi de deznădejde sau de descurajare, măturaţi de evenimente neaşteptate, zguduiţi de valurile furtunoase ale patimii, şi aşa mai departe. Suntem încunoştiinţaţi că atunci când vom parcurge calea spirituală cu râvnă, vom învăţa să trăim nu în apă ci pe apă, mai presus de probleme, încât vom simţi într-adevar prezenţa Voinţei Supreme şi vom şti: "cu fiecare răsuflare că sunetul iubirii ne cuprinde."
Pe măsură ce sporeşte credinţa în Dumnezeu şi devenim din ce în ce mai conştienţi de zarva lumii, învăţăm de asemenea să păşim pe apele tulburi ale lumii. Şi aceasta deoarece creşte încrederea că Dumnezeu este în noi înşine. Meditaţia şi Contemplaţia asupra noastră ne fac să îneţelegm semnele Naturii şi ne menţin focalizaţi asupra lui Dumnezeu, asupra unei vieţi corecte, trăind în Voia Sa. Aşa ne perfecţionăm.
Dacă cineva se îneacă iar salvatorul se aruncă să-l salveze, pentru cel ce se îneacă este util să se relaxeze şi să se încredinţeze salvatorului. Dacă în loc de asta se agită şi dă din mâini şi din picioare, el luptă astfel împotriva salvatorului şi face ca salvarea sa să fie mai greu de realizat. Dacă îl chemăm pe Maestru, nu numai într-o clipă de restrişte, ci în lupta de zi cu zi, el ne va lua de mână, dacă îi îngăduim, şi ne va învăţa să păşim pe apele lumii, astfel încât furtunile şi curenţii să nu ne primejduiască.
Suntem cu toţii picături din acelaşi ocean divin. Câtă vreme sufletul se afla înlăuntrul corpului, mergem, ne mişcăm şi îndeplinim toate activitaţile lumii. În momentul morţii, atunci când fluxul spiritului este retras din el, corpul continua sa existe aici, dar el este inutil şi inactiv. La fel şi aceasta lume - soarele, luna, pamântul şi stelele - toate sunt susţinute de Spirit.
Când Creatorul îşi retrage din ea curentul Cuvântului, întregul univers se risipeşte asemenea pulberii.
Maulana Rum spune, într-unul din imnuri:
“Înlauntrul Mareţei Taine care exista, noi nu deţinem cu adevarat nimic. Şi atunci, de ce această competiţie pe care o simţim, înainte sa trecem fiecare, unul câte unul, prin aceeaşi poarta?” Fiecare din noi este separat de ceilalţi prin minţile şi trupurile noastre, ele sunt cele care ne separă. Dar sufletele noastre sunt unite în Cuvânt. Picaturile din ocean nu sunt separate una de alta. Când un copil care se joaca pe plaja ia într-un vas puţina apa din ocean, picaturile sunt separate de ocean. La fel se petrece cu trupurile şi cu egourile noastre, ele sunt asemenea vasului care ne separa sufletul de Dumnezeu şi de fiecare din ceilalţi. Ce se petrece cu apa din vas şi cum este ea folosita, aceasta este la voia copilului, întocmai la fel cum Iluzia ne-a definit personalitatea şi împrejurarile vieţii noastre - până când am auzit chemarea Maestrului.
“Înlauntrul Mareţei Taine care exista, noi nu deţinem cu adevarat nimic. Şi atunci, de ce această competiţie pe care o simţim, înainte sa trecem fiecare, unul câte unul, prin aceeaşi poarta?” Fiecare din noi este separat de ceilalţi prin minţile şi trupurile noastre, ele sunt cele care ne separă. Dar sufletele noastre sunt unite în Cuvânt. Picaturile din ocean nu sunt separate una de alta. Când un copil care se joaca pe plaja ia într-un vas puţina apa din ocean, picaturile sunt separate de ocean. La fel se petrece cu trupurile şi cu egourile noastre, ele sunt asemenea vasului care ne separa sufletul de Dumnezeu şi de fiecare din ceilalţi. Ce se petrece cu apa din vas şi cum este ea folosita, aceasta este la voia copilului, întocmai la fel cum Iluzia ne-a definit personalitatea şi împrejurarile vieţii noastre - până când am auzit chemarea Maestrului.
Pe calea acestei vieţi suntem cu toţii fraţi şi surori. Nu pentru că El i-ar fi exclus pe cei care nu sunt discipoli, ci dimpotrivă. Trebuie sa-i privim pe toţi oamenii ca fraţi şi surori, asemenea unei mari familii a lui Dumnezeu. Prima porunca pe care Dumnezeu i-a dat-o lui Moise este astfel formulată: Iubeşte-l pe Domnul Dumnezeul tău cu toata inima ta, cu toata mintea ta şi cu toata puterea ta. Iar apoi: Iubeşte-i pe semenii tăi ca pe tine însuţi, adica aşa cum îl iubeşti pe Dumnezeu, şi cum ne iubeşte Dumnezeu pe noi.
În ceea ce ne priveşte pe noi, ca discipoli pe calea aceasta, recunoaştem că suntem cu toţii tovaraşi de călătorie, aflaţi în aproximativ acelaşi punct al acestui parcurs spiritual. Cu o diferenţa de plus minus o viaţa sau patru vieţi, ceea ce este o clipită la scara timpului cosmic, ne aflăm aproximativ în acelaşi punct al călătoriilor noastre. Fiind un grup de fraţi şi surori care călătoresc în aceeaşi direcţie şi care se îndreaptă către aceeaşi poartă, ar fi minunat dacă egourile noastre ne-ar îngadui sa ne iubim unii pe alţii, aşa cum ar dori Dumnezeu.
Daca înca nu suntem dispuşi sau capabili sa ne iubim unii pe alţii aşa cum ar dori Maestrul sa o facem, care ar fi cea mai mica exigenţa posibila, acceptabila ca atitudine şi comportament? Ne putem respecta unii pe alţii. Respectul adevarat înseamnă recunoaşterea prezenţei lui Dumnezeu în celălalt, şi înseamnă a proceda cu bună credinţa. Adevărul nostru este ca Maestrul şi învăţăturile sunt focarul relaţiilor noastre reciproce cu oricine. Conştientizarea prezenţei Maestrului în viaţa noastra o putem ţine înaintea noastra ca pe un scut. Ne este foarte util sa recunoaştem că suntem cu toţii tovaraşi de calatorie, că ne putem ajuta unii pe alţii să depăşim momentele grele cu cât mai multa uşurinţa. Pământul sub picioarele noastre este adesea înşelator. Cu siguranţa ca am remarcat cu toţii: tocmai când ne închipuim ca am ajuns pe teren solid, stabil, că relaţiile noastre cu cei din jur sunt bune, că sănătatea ne este în ordine, existenţa sigură, tocmai atunci începe un uşor cutremur, sau chiar unul impresionant, care ne mătură şi după care ne trezim din nou pe apele învolburate ale oceanului. Dar dacă prietenii ne încurajează să apucăm mâna Maestrului şi sa păşim la suprafaţă apei, nici nu mai băgam în seama cutremurul şi nu mai suntem izbiţi de valuri.
În lumea Marelui Maestru avem de-a face cu un belşug de iubire. În lumea Iluziei avem de-a face cu absenţa aproape completa a iubirii.
Aceasta este esenţa dualitaţii şi sensul afirmaţiei biblice că nu poţi sluji la doi stapâni - şi lui Dumnezeu, şi lui Mammon (sensul restrâns al lui Mammon este banul, sensul mai cuprinzator, lumea). Noi nu ajungem sa simţim aceasta iubire automat, îndata ce primim iniţierea, aşa cum am dori. Trebuie sa ne straduim pentru aceasta. Aşa cum spunea Maulana Rum: Nu conteaza ce planuri îţi faureşti, nu conteaza ce dobândeşti, tâlharul va intra prin partea care nu este pazita. Prin urmare ocupa-te de ceea ce valorezi cu adevarat tu însuţi, iar tâlharul va lua ceva mai puţin preţios. Singura năzuinţa pe care o are sufletul nostru este să caute adevarata iubire, aceea pentru Dumnezeu. Dar ceea ce face tâlharul, Iluzia, este să ne îndrume să căutam în locuri nepotrivite, chiar şi după iniţiere, atunci când credem că ştim calea. Dorinţa sufletului nostru este esenţa păcii şi mulţumirii în Cuvânt. Iluzia ne foloseşte însă mintea şi inima pentru a ne îndeparta atenţia de la această căutare. Inimile, minţile şi trupurile noastre sunt asemenea unei coji dure care ne acoperă sufletele, iar ele sunt atrase în cursa relaţiilor cu oameni, a unor interese pentru obiecte şi lucruri şi dorinţe, care ne distrag şi ne umplu deşertul vieţilor noastre trăite fără iubire. Fiind atât de ocupaţi să ne câştigăm traiul, sa ne îngrijim de copii, sa ne platim obligaţiile, sa ne planificam obligaţii, sarbatoriri ale zilei de naştere, Craciunului, şi a multe altele, atenţia ne este ocupată şi astfel este distrasa de la simţământul de singuratate pe care îl avem. Singuratatea este darul lui Dumnezeu care ne îndreapta catre contemplaţie.
Aceste învelişuri opace cu care ne-a dotat Iluzia pentru a ne învalui sufletele pot fi strapunse numai de un Maestru viu. Aşa ne este expus şi de învăţăturile isihaste.(pentru mai multe informatii: Isihasmul, expresie autentica a spiritualitatii ortodoxe ) Pentru cei iniţiaţi, aceasta se petrece prin contactul cu învăţăturile unui Maestru spiritual desavârşit acum în viaţa. Iniţierea este începutul conştientizarii ca obiectivul primordial al vieţii noastre este uniunea în Cuvânt. Cum sa dobândim aceasta? Cum sa ajungem pe cea mai înalta treapta a scării cu trei trepte?
Există o singura putere supremă care este baza şi susţinerea a toate. Cum să parcurgem calea către "Taina locaşurilor interioare ale lui Dumnezeu"? Cum să ajungem dincolo de dualitate, către caminul la care tânjim? Dumnezeu este iubire, şi nici o creatura, nici o fiinţa omeneasca nu poate trai fara de El. Chiar şi la acest nivel lumesc, când cea mai mare iubire pe care o experimentam este doar umbra aceleia reale, ne este necesar, ca şi copiilor mici, sa avem o iubire omeneasca pentru a supravieţui. Nimeni dintre noi nu a avut parinţi desavârşiţi. Nici chiar cei mai devotaţi şi conştiincioşi parinţi nu ne pot oferi iubirea desavârşita sau sa ne înveţe cum sa o oferim. Prin urmare, ce sperăm să atingem prin relaţiile noastre mature? Ne zbatem şi sperăm că partenerii noştri, copiii, părinţii, să fie în masura să ne satisfacă cerinţele. Suntem din ce în ce mai dezamagiţi, dar continuam sa încercam. Numai Dumnezeu, asemenea soarelui, este în masura sa ne umple vieţile cu caldura şi lumina de care avem într-adevar nevoie. Cautând iubirea în relaţiile lumeşti este ca şi cum ai vrea sa vezi soarele, privind la reflectarea lui într-o balta tulbure. Nu ştim alt fel de iubire decât acesta, şi aceasta este ceea ce cautam, iar ceilalţi ne pot oferi numai aceasta iubire, pentru ca este tot ceea ce ştiu ei. Prin urmare, pentru a ajunge la adevarata iubire, nu este de folos sa cautam altundeva decât la Maestrul nostru desăvârşit. Aşa cum spunea un mistic, oamenii care au diamante, nu doresc nimicuri. Astfel, singura cale de a experimenta această iubire este meditaţia - ascultarea muzicii vrajite a Sunetului - sunetul iubirii care ne înconjoară. Nu există limite pentru înălţimile la care poate ajunge o fiinţă omenească nici pentru adâncurile în care se poate cufunda. Fiecare dintre noi alege între culmile bucuriei şi fericirii şi adâncurile chinului şi suferinţei. Nu găsim cuvinte pentru a exprima necesitatea unei vieţi morale pure. Caracterul moral superior este esenţial pentru progresul spiritual. Nu există nimic ce nu poate fi învins prin iubire, bunătate, tact şi înţelegere. Dragostea şi pofta nu pot exista laolată. Aceşti termeni sunt perfect antagonici precum lumina şi întunericul.
Unde este poftă,Aceste învelişuri opace cu care ne-a dotat Iluzia pentru a ne învalui sufletele pot fi strapunse numai de un Maestru viu. Aşa ne este expus şi de învăţăturile isihaste.(pentru mai multe informatii: Isihasmul, expresie autentica a spiritualitatii ortodoxe ) Pentru cei iniţiaţi, aceasta se petrece prin contactul cu învăţăturile unui Maestru spiritual desavârşit acum în viaţa. Iniţierea este începutul conştientizarii ca obiectivul primordial al vieţii noastre este uniunea în Cuvânt. Cum sa dobândim aceasta? Cum sa ajungem pe cea mai înalta treapta a scării cu trei trepte?
Există o singura putere supremă care este baza şi susţinerea a toate. Cum să parcurgem calea către "Taina locaşurilor interioare ale lui Dumnezeu"? Cum să ajungem dincolo de dualitate, către caminul la care tânjim? Dumnezeu este iubire, şi nici o creatura, nici o fiinţa omeneasca nu poate trai fara de El. Chiar şi la acest nivel lumesc, când cea mai mare iubire pe care o experimentam este doar umbra aceleia reale, ne este necesar, ca şi copiilor mici, sa avem o iubire omeneasca pentru a supravieţui. Nimeni dintre noi nu a avut parinţi desavârşiţi. Nici chiar cei mai devotaţi şi conştiincioşi parinţi nu ne pot oferi iubirea desavârşita sau sa ne înveţe cum sa o oferim. Prin urmare, ce sperăm să atingem prin relaţiile noastre mature? Ne zbatem şi sperăm că partenerii noştri, copiii, părinţii, să fie în masura să ne satisfacă cerinţele. Suntem din ce în ce mai dezamagiţi, dar continuam sa încercam. Numai Dumnezeu, asemenea soarelui, este în masura sa ne umple vieţile cu caldura şi lumina de care avem într-adevar nevoie. Cautând iubirea în relaţiile lumeşti este ca şi cum ai vrea sa vezi soarele, privind la reflectarea lui într-o balta tulbure. Nu ştim alt fel de iubire decât acesta, şi aceasta este ceea ce cautam, iar ceilalţi ne pot oferi numai aceasta iubire, pentru ca este tot ceea ce ştiu ei. Prin urmare, pentru a ajunge la adevarata iubire, nu este de folos sa cautam altundeva decât la Maestrul nostru desăvârşit. Aşa cum spunea un mistic, oamenii care au diamante, nu doresc nimicuri. Astfel, singura cale de a experimenta această iubire este meditaţia - ascultarea muzicii vrajite a Sunetului - sunetul iubirii care ne înconjoară. Nu există limite pentru înălţimile la care poate ajunge o fiinţă omenească nici pentru adâncurile în care se poate cufunda. Fiecare dintre noi alege între culmile bucuriei şi fericirii şi adâncurile chinului şi suferinţei. Nu găsim cuvinte pentru a exprima necesitatea unei vieţi morale pure. Caracterul moral superior este esenţial pentru progresul spiritual. Nu există nimic ce nu poate fi învins prin iubire, bunătate, tact şi înţelegere. Dragostea şi pofta nu pot exista laolată. Aceşti termeni sunt perfect antagonici precum lumina şi întunericul.
Dragostea nu are loc.
Acolo unde vine Dragostea,
Pofta se risipeşte.
Material prezentat de Eusebiu Tihan
CONCEPTUL DE FRUMUSEŢE
Traducere după N.n. Bagai b.a., Y.p.c.y.s.,
Yoga specialist and masso – therapist;
Yoga and Health Training Centre Union territory Chandigarh;
“radiant health through yoga”.
Părerea generală despre frumuseţe, care se rezumă la o piele mătăsoasă, este probabil depăşită. Ceea ce vedem într-o faţă tânără luminoasă, o dantură albă, strălucitoare, bine fixată, ochi scânteietori, într-un păr lung lucios şi într-o fugură suplă poate fi mai mult rezultatul exerciţiilor regulate, a unei diete naturale, a unui omn profund, a relaxării şi eliberării de tensiuni emoţionale sau de stres şi de încordarea unei vieţi moderne intense, a absenţei sentimenelor de gelozie şi animozitate şi, a prezenţei armoniei interioare complete şi nicidecum efectul săpunurilor, a spumelor, pudrelor şi a altor cosmetice şi machiaje artificiale cât şi a accesoriilor frumuseţii.Trăsăturile frumoase ale pielii şi absenţa abceselor, iritaţiilor, a pustulelor şi accidentelor vasculare sunt o dovadă clară a unei bune circulaţii a fluxului sanguin, eliberat de carbonaţi şi suficient de oxigenat prin respiraţie profundă în aer liber combinat cu o expunere moderată a pielii în razele u.v. ale soarelui dimineţii şi, înnotul viguros sau băi reci.
Puritatea externă şi internă, simţul moral ridicat şi dragostea pentru adevărul pur pot avea ca rezultat şarmul facial, seninătatea şi sobritetatea, care, ele însele constituie frumuseţea adevărată. Tensiunile mentale şi conflictele interioare, un mental agitat generează doar riduri, zbârcituri timpurii şi pierderea strălucirii feţei.
Frumuseţea reală nu este altceva decât armonia exterioară şi cea lăuntrică, care este şi vechea maximă ce susţine această frumuseţe ideală, revărsare din bunătatea adevărului şi a purităţii însăşi şi, nicidecum din diferitele machiaje sau accesorii artificiale şi externe.
Constipaţia şi alte blocaje.
Un sistem uman constipat şi blocat, nu numai că împiedică dezvoltarea liberă şi armonioasă a membrelor şi a organelor interne ale organismului uman ci, generează şi îmbolnăvire, boli şi depresie mentală, anxietate, pierdere a capacităţii de concentrare mentală, pierderi de memorie şi diferite dereglări mentale.
Emoţiile
Stresul emoţional şi tensiunile care accentuează producerea durerilor de cap şi dispepsia, vor da naştere la pierderea staturii şi osificării premature a oaselor, rigiditatea musculară, căderea danturii, pierderea strălucirii feţei, disparaţia strălucirii ochilor şi părului. Hipertensiunea înrobeşte voioşia, dând naştere unei depresii mentale.
Pielea şi dieta
Tulburările de piele sunt foarte răspândite în rândul tinerilor.
La adolescenţă ei trec prin diferite modificări fizice şi emoţionale iar aceste schimbări se înregistrează pe faţă sub forma cearcănelor şi ridurilor ca o reflecţie a toxinelor de sub piele, din sânge şi din ţesuturi.
Pe lângă curăţenie, dieta joacă un rol deloc de neglijat. Devitaminizarea, demineralizarea, devitalizarea produsă de alimente procesate, arse şi coapte, rezultă în acumulări de toxine şi, în consecinţă, apar blocaje ale fluxului sanguin, reziduuri în intestinele inferioare. Mulţi adolescenţi se încarcă (îmbuibă) cu prăjituri şi dulciuri, îngheţată şi băuturi dulci cât şi snacks-uri şi pâine prăjită, sandvişuri şi prăjiturele puternic încărcate de grăsimi. Ciocolatele conţin de asemenea creme şi grăsimi, elemente grele care dereglează digestia. Aceste grăsimi nedigerate îmbibă şi blochează porii pielii, dând naştere la excrescenţe ale pielii, în special pe faţă. Toate acestea reflectă în cele din urmă puritatea interioară, armonia, melodicitatea şi sobrietatea şi, în consecinţă, şarmul şi frumuseţea personală.
Un mod de viaţă sănătos
Pentru a deveni frumos, tânăr şi optimist, persoana trebuie să-şi adapteze mecanismele obosite şi rutina vieţii zilnice şi, să-şi regleze în schimb relaxarea, dieta, exerciţiile, somnul şi, să îşi dezvolte o atitudine mentală şi socială corectă, care se regăseşte din abundenţă în stilul de viaţă – yoga, prin principiile sale, yamas şi nyama, prin asane şi pranayama, meditaţie şi relaxare consecventă cât şi prin ddicarea vieţii în serviciul umanităţii.
Curăţenia pentru frumuseţe
Se spune că, după evlavie urmează curăţenia. Yoga pune un accent nu numai pe curăţenia exterioară a pielii prin spălări repetate şi/sau diferite tipuri de îmbăiere, băi de aer, ulei, dar şi conferă un sistem perfect de igienă personală prin oferirea de instrucţiuni de spălări nazale (jal neti), spălări stomacale (dhoti gajkarmi sau, kunjal), spălarea intestinelor (basti) şi spălarea vezicii (shankh praschlan). De asemenea, yoga recomandă diferite tipuri de pranayama (respiraţie profundă; ujayi, kapalbhati, bhastrika, sheethi, sheetkari, etc.) care, nu numai că va curăţa plămânii şi oxigenează sângele ci, va conferi o extrastrălucire şi frumuseţe a frunţii şi feţei.
Posturile în ajutorul frumuseţii
Asanele (posturile) servesc nu numai la împrospătarea şi oxigenarea sângelui din calota craniană şi din părţile superioare ale organismului ci, de asemenea ajută la secreţia subsatnţelor chimice din glandele, hipofiză, tiroidă şi timus, care conferă o nouă culoare feţei, strălucire ochilor, forţă danturii, melodicitate vocii şi luciu părului. Asana de genul sarp asana, dhamur asana, etc, elimină defectele posturale şi ale scheletului datorită obiceiurilor sedentare. Practica zilnică a asanelor, masajului, a băilor de soare şi de aer, reinstalează frumuseţea corpului uman şi echilibrul deteriorat adesea prin defecte de postură generate de obiceiurile de şedere, mers şi stat în picioare.
Relaxarea
Relaxarea nu este de un mai puţin folos frumuseţii, sănătăţii organismului şi echilibrului mental decât dieta, exerciţiile, curăţenia etc. După cum am amintit mai sus, yoga, ca metodă completă de relaxare prin activarea, unul după altul a membrelor organismului şi retragerea mentalului dinspre exterior spre interior, este mult mai adecvată unei relaxări decât multe alte descoperiri psihologice moderne şi invenţii ştiinţifice sau adjuvante de relaxare şi inductoare de somn, sedative tranchilizante şi somnifere, prin pastile, injecţii.
Relaxarea de tip yoga, prin inversiune mentală şi detaşare de simţurile organice reprezintă probabil o cale superbă de dobândire a calmităţii mentale şi a echilibrului. Cutele feţei nu sunt provocate doar de vârstă ci, pot de asemenea să fie rezultatul inducerii emoţiilor, cum ar fi, frica, agitaţia, gelozia, animozitatea, rivalşitatea şi, îngrijorarea şi anxietatea.
Principiile yama şi nyama din yoga, au ca rezultat obţinerea unei atitudini mentale corecte, pozitivă şi constructivă cât şi un mod sănătos de percepţie a perspectrivei sociale, care, ea însăşi poate ajuta la canalizarea, focalizarea mentalului spre domenii creative şi constructive, cum ar fi dezvoltarea artei şi culturii, ştiinţei şi tehnologiei. Yoga acţionează pe lungă durată în sensul sublimării mentalului, calmarea temperamentelor, controlului emoţiilor din care va rezulta adevărata frumuseţe orientată către umanitate şi respect, virtuţi deosebit de necesare în această eră.
Obiectivul
Crearea unui trup frumos şi sănătos pentru competiţiile atletice, olimpiade sau pentru conscursurile de frumuseţe nu este cu siguranţă obiectivul nostru. Trebuie să urmărim dezvoltarea unei naţiuni sănătoase şi frumoase, cu un caracter sublim şi cu o cultură bogată bazată pe tradiţiile ancestrale ale yoga şi, pe standarde morale ridicate, cu un organism optimist, energetic, viguros, sistem nervos puternic şi, echilibru mental de nezdruncinat şi, personalitate deplin integrată.
Prin practica zilnică a posturilor şi principiilor yoga, prin reglarea dietei, somnului şi relaxării, va exista o regenerare a celulelor organismului, revitalizare şi energizare prin oxigenare frecventă a organelor şi prin eliminarea prin porii deschişi ai pielii, prin urinare adecvată şi prin mişcare uşoară a intestinelor. Prin înlocuirea continuă a celulelor şi ţesuturilor deteriorate cu altele mai puternice şi viguroase, se va obţine o sănătate reală, frumuseţe, tinereţe şi optimism.
Putem reconstrui organismele noastre prin selecţia unei diete bogate în minerale, vitamine, exerciţii yoga practicate zilnic, masaje şi respiraţie, igienă personală strictă, relaxare completă, toate acestea vitalizând organele prin potenţare intensivă, oxidare şi echilibrare emoţională.
Concluzii
Curăţenia, după cum s-a menţionat, reprezintă cheia dezvoltării sănătăţii, frumuseţii şi fericirii.
Curăţenia sângelui din întreg organismul adaugă optimism şi frumuseţe. Dacă dieta este naturală, proaspătă şi echilibrată, eliminarea este lejeră iar fluxul sanguin este oxigenat prin respiraţie profundă, posturi yoga. Toate acestea sunt suficiente pentru asigurarea unei stări de sănătate şi frumuseţe radiantă.
Eliminaţi toxinele, gazele şi acizii din organism. Aşezaţi-vă sau păstraţi-vă poziţia cu graţie, tonus, mergeţi gândind în mod curat şi, peste toate acestea, construiţi-vă un caracter curat ceea ce conduce la perfecţiunea vieţii, puritate şi frumuseţe.
Calea unei frumuseţi perfecte este bucuria deplină şi dispoziţia de fericire, control complet al emoţiilor, relaxarea şi disciplina simţurilor, la cel mai înalt grad, recomandat de yoga şi nu de cosmetice, machiaje sau de hrană, băuturi ori alte acţiuni fără dicernământ.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)