Aspectul testat Valori normale
Coeficientul osteoclastelor 86,73 - 180,97
Cantitatea de calciu eliminata 0,209 - 0,751
Gradul de hiperplazie osoasa 0,046 - 0,167
Gradul de osteoporoza 0,124 - 0,453
Densitate non-minerala 0,796 - 0,433
Descrierea Parametrilor
Coeficientul osteoclastelor:
Osteoclastele (celule care au capacitatea de a distruge tesutul osos pe masura formarii altuia nou, având rol important in procesul de remaniere osoasa) sunt constituite din celule gigant multinucleare care ating un diametru de 100microm, contin 2 - 50 nuclee si sunt in principal distribuite in suprafata osoasa si in jurul retelei vasculare osoase. Sunt si osteoclaste care rezulta in urma combinarii de mai multe celule uninucleare, iar bazofilia citoplasmei este treptat transformata in eozinofilie odata cu procesul de îmbatrânire.
Osteoclastele au o functie speciala de absorbtie. (Dupa unii autori -n.t.) prin absorbtia unor leziuni inflamatorii locale, macrofagele sunt, de asemenea, implicate in procesul de resorbtie osoasa. Prin procesul de absorbtie a materiilor organice si a mineralelor, in matricea osoasa, suprafata devine neregulata si va forma o lacuna intr-o forma similara celulelor, iar lacuna este numita Howship. Pe partea dinspre os in lacuna Howship, celulele formeaza o multime de proeminente ca niste fire de par, care sunt ca o frontiera la suprafata celulelor epiteliale. La microscopul electronic, pe partea mai apropiata de os se vad numerosi microvili neregulati, numiti protruzii celulare, fiind numiti si [frontiera ciufulita]. Exista o zona circulara citoplasmatica la periferia zonei de frontiera ciufulita. Zona contine unele microfilamente dar îi lipsesc alte organite, fiind cunoscuta ca zona clara unde membrana celulara este neteda si este aproape de suprafata osoasa. Zona clara este ca un zid de încadrare constând din citoplasma si favorizeaza zona inconjurata sa isi formeze un micro-mediu. Osteoclastele elibereaza acid lactic, acid citric si alti acizi. Sub conditia acida, mineralele osoase anorganice intra in pinocitoza la frontiera ciufulita, formând vezicule pinocitare sau fagozomi in matricea frontierei ciufulite. In osteoclaste, elementele anorganice sunt degradate si expulzate în fluxul de sânge in forma de ioni, ionii de calciu. Pierderea substantelor anorganice face ca fibrele de colagen din matricea osoasa sa fie expuse. Osteoclastele secreta o varietate de enzime lizozomale, in special catepsina B si catepsina colagenolitica. Dupa ce osteoclastele migreaza de pe suprafata osoasa, frontiera ciufulita dispare, iar partile interioare ale celulelor sunt schimbate pentru a intra in faza stationara. Celulele mononucleare din sânge sau celulele fagocitare in tesuturi nu pot fi transformate in osteoclaste, pentru ca toate aceste celule contin numai fagocite mature si nedivizate. Numai fagocitele mononucleare imature proliferative sunt precursorii osteoclastelor.
Cantitatea de calciu eliminată:
Pentru o perioada lunga de timp, din cauza publicitatii care s-a facut de catre oamenii de afaceri s-a creat impresia ca exista o singura modalitate de a preveni si trata osteoporoza. Cu toate acestea, dupa studierea aprofundata cu privire la patogeneza osteoporozei, expertii medicinei moderne au constatat ca, in patogeneza osteoporozei, suplimentarea de calciu si vitamina D, precum si impactul hormonal si a altor factori non-mecanici, nu sunt cei mai importanti factori de aparitie a osteoporozei, ci masa musculara (inclusiv taria musculara) aflata sub controlul sistemului nervos. Acesta este unul dintre cei mai importanti factori pentru determinarea rezistentei osoase (inclusiv a masei osoase si a structurii osoase). În general, calciul din os, la barbati dupa vârsta de 32 si la femei dupa vârsta de 28, incepe sa scada. Odata cu inaintarea în vârsta, rata de pierdere va fi de asemenea accelerata. 50% din calciul osos va fi pierdut pâna la 60 de ani. Astfel, in prezent, este timpul sa prevenim fracturile si pentru a preveni osteoporoza sa suplimentam calciul. Prin urmare, dieta este foarte mult legata de aparitia osteoporozei. Copiii si adolescentii cu vârsta sub 18 ani ar trebui sa ia 1200 mg de calciu in fiecare zi, si adultii ar trebui sa ia 800 mg de calciu in fiecare zi. În acelasi timp, ei trebuie sa ia multa vitamina D, pentru a ajuta corpul sa absoarba mai usor si mai eficient calciul.
Gradul de hiperplazie osoasă:
Reflecta starea osului. În procesul de crestere, dezvoltare si exercitare a functionalitatii osului, unele parti isi pierd forma normala. Hiperplazia osoasa apare in diferite forme si are caracteristicile sale proprii, din cauza localizarii in diferitele parti ale corpului. De exemplu, hiperplazia articulatiei genunchiului este adesea asemanata cu un un [pinten osos], unde avem pierdere de masa intra-articulara cu hiperplazia cartilajului. Hiperplazia coloanei vertebrale prezinta in principal o deformare ce seamana cu niste ciocuri, ce comprima nervul, rezultând o pozitie anormala a membrelor si anomalie motorie.
Gradul de osteoporoză:
Este un fenomen de reducere a masei osoase a intregului corp. Aceasta, in principal, se manifesta prin faptul ca matricea osoasa este semnificativ redusa, in timp ce componentele minerale (in principal calciu si fosfor) din os sunt normale. Cu alte cuvinte, in osteoporoza, continutul de proteine si alte substante organice si apa in os sunt scazute, si continutul de calciu, fosfor si alte minerale sunt la nivelul normal. Matricea osoasa joaca rolul de sprijin si de conexiune intre calciu, fosfor si alte minerale. Astfel, in cazul in care matricea osoasa este redusa, spatiile dintre structurile minerale sunt crescute, fiind exprimate ca osteoporoza. Odata cu progresul osteoporozei, calciul, fosforul si alte minerale din os vor scadea, prin urmare, matricea osoasa si mineralele osului sunt reduse. Osteoporoza la o anumita vârsta este de fapt o consecinta a deficitului de calciu pe termen lung.
Densitate non-minerală:
Aceasta reflecta in principal taria osului, si, prin urmare, acesta este standardul de aur a diagnosticului de osteoporoza, dar de asemenea, poate prezice riscul de aparitie a fracturii. Totusi transformarea osoasa post-menopauza este un proces brusc, determinarea indicatorilor biochimici care pot reflecta aceasta modificare si sa prezica riscul de aparitie al fracturii este foarte limitata. Fara indoiala, aceasta aduce o multime de inconveniente pentru instituirea unui tratament si dezvoltarea activitatii de cercetare. Cercetatorii subliniaza ca densitatea minerala osoasa si indicatorii biochimici utilizati nu pot reflecta pe deplin efectele tratamentului anti-osteoporoza si nu pot prezice riscul de aparitie a fracturii. Dar nu exista nici un indicator mai valoros, astfel încât densitatea minerala osoasa este inca indicatorul cel mai frecvent utilizat pentru diagnosticul si urmarirea osteoporozei. Determinarea indicatorilor biochimici ai transformarii osului poseda o pozitie importanta atât in diagnosticul osteoporozei cât si in cercetarea etiologiei sau a tratamentului.
