Aspectul testat Valori normale
Indexul secretiei tiroidiene 2,954 - 5,543
Indexul secretiei hormonului paratiroidian 2,845 - 4,017
Indexul secretiei glandei suprarenale 2,412 - 2,974
Indexul secretiei glandei pituitare 2,163 - 7,34
Indexul secretiei glandei pineale 3,210 - 6,854
Indexul secretiei timusului 2,967 - 3,528
Indexul glandelor sexuale 2,204 - 2,819
Descrierea Parametrilor
Indexul secretiei tiroidiene:
Glanda tiroida este un organ important a carei functie este foarte clar delimitata de alte sisteme ale corpului (cum ar fi sistemul respirator etc), în schimb este in legatura directa cu sistemul nervos, acestea interactionând unul cu celalalt, fiind cunoscute ca doua sisteme biologice informationale, fara cooperarea lor nefiind posibila mentinerea homeostaziei interne a corpului. Dupa stimularea nervoasă, glandele sistemul endocrin elibereaza substante chimice operative care sunt trimise la organele corespunzatoare prin circulatia sanguina pentru a le regla functia. Aceste substante chimice operative se numesc hormoni. Tiroida este cea mai mare glanda endocrina din corp ce secreta hormonii tiroidieni, dupa ce este stimulata pe cale nervoasa. Acesti hormoni vor avea un efect fiziologic dupa ce vor fi trimisi la organele corespunzatoare din corp.
Indexul secretiei hormonului paratiroidian:
PTH, hormonul paratiroidian actioneaza asupra metabolismului calciului si fosforului, mobilizând calciul din oase, pentru a creste concentratia calciului in sânge, a creste absorbtia calciului la nivel intestinal si renal si pentru a mentine echilibrul calciului in organism. Daca secretia paratiroidei scade, concentratia de calciu va scadea si apare tetania; in caz contrar, in caz de hiperparatiroidism pot sa apara fracturi osoase din cauza unei absorbtii excesive de calciu. Disfunctia glandei paratiroide poate rasturna raportul între concentratia calciului si cea a fosforului la nivelul sângelui.
Indexul secretiei glandei suprarenale:
Medulara glandei suprarenale este partea interna care secreta adrenalina si noradrenalina. Cresterea secretiei hormonilor de stres poate produce cresterea tensiunii arteriale, a batailor cardiace, creste glicemia si mobilizeaza substantele de rezerva pentru a pregati organismul sa lupte cu factorii mediului extern. Din aceste considerente glanda suprarenala este una din cele mai importante glande endocrine din corp. Întreaga activitate a glandei suprarenale este coordonata si optimizata de centrii nervosi din glanda pineala. De exemplu, secretia de aldosteron, hormon implicat in metabolismul mineralelor, este reglata de secretia reninei, hormon produs de rinichi, secretia de cortizol si hormoni androgeni, totul fiind reglat central de ACTH (hormonul adrenocorticotrop) produs de pituitara, care la rândul sau se supune glandei pineale care secreta factorul de eliberare al hormonului corticotrop. Adrenalina si noradrenalina sunt reglate pe calea sistemului nervos simpatic.
Indexul secretiei glandei pituitare:
Glanda pituitara este, de asemenea una dintre cele mai importante glande cu secretie interna si are doua paărti componente: lobul subfrontal (lobul anterior) si lobul posterior. Aceasta secreta hormoni cum ar fi: hormonul de crestere, hormonul de stimulare al tiroidei, hormonul adrenocorticotrop (ACTH), hormonul gonadotrop, oxitocina, prolactina, melanina etc. si poate stoca hormonul antidiuretic produs de hipotalamus. Acesti hormoni au rol în metabolism, crestere, dezvoltare si reproducere.
Indexul secretiei glandei pineale:
Celulele pineale se afla sub conducerea fibrelor postganglionare din ganglionii spinali ai sistemului nervos simpatic. Celulele acestei glande sintetizeaza melatonina. Secretia glandei pineale este strâns legata de lumina, activitatea glandei pineale micsorându-se in timp ce este expusa la lumina si crescând la întuneric, astfel întunericul joaca un rol catalitic asupra secretiei glandei. Secretia melatoninei fiind legata de lumina si intuneric, determina ritmul nostru circadian. Concentratia plasmatica a melatoninei este minima la apusul soarelui si ajunge la nivel maxim la miezul noptii. În plus, secretia ciclica este strâns legata de ciclul activitatii sexuale la animale si la om, si de asemenea de ciclul menstrual la femeie. Glanda pineala este cea care [masoara timpul] si da semnalul catre sistemul nervos central prin intermediul secretiei ciclice a melatononei, afectând timpul biologic al corpului si determinând ciclul veghe-somn, in mod particular si in strânsa legatura cu axa hipothalamus - pituitara - gonade.
Indexul secretiei timusului:
Timusul este un organ limfoid cu functie endocrina. Timusul se dezvolta si ajunge la marimea maxima in perioada neonatala si imediat in primii ani de viata, iar dupa maturarea sexuala, incepe in mod gradat sa se reduca prin degradare. Timusul este situat in partea anterioara a mediastinului fiind impartit in doi lobi, asimetrici, lobul stâng si cel drept, si, la adult cântăreşte circa 25-40 grame, are culoare rosu-cenusiu si este moale. Timusul este un organ hematopoietic in viata embrionara, dar la adult are si rol imunitar prin productia de limfocite, plasmocite si celule mieloide. Celulele reticulate ale timusului secreta timosina, care participa in procesul de maturare al celulelor imunitare T. Timusul poate sa inhibe sinteza si eliberarea acetilcolinei la nivelul terminatiilor nervoase. În cazul unui timom, secretia de timosina creste, aceasta duce la o disfunctie neuromusculara numita [miastenia gravis].
Indexul glandelor sexuale:
Este vorba de gonade, adica testicolele la barbat si ovarele la femeie.
Testicolele secreta hormonul masculin, testosteronul, ce are ca rol principal sustinerea dezvoltarii gonadelor si a structurii acestora, determinarea aparitiei caracterelor sexuale secundare specifice, dar si sinteza proteinelor.
Ovarele secreta hormonul de stimulare al foliculinei, progesteronul, relaxina si hormonii feminitatii.
Acestea au rol în:
(1) stimularea proliferarii endometrului, pentru îngrosarea uterului, cresterea sânilor si aparitia caracterelor sexuale secundare specifice s.a.m.d.
(2) stimularea proliferarii mucoasei uterine si a glandelor uterine, mentinerea homeostaziei apei, a sodiului, calciului, scaderea glicemiei, cresterea temperaturii corpului.
(3) cresterea laxitatii cervixului uterin si al simfizei pubiene la nastere.
(4) aparitia caracterelor sexuale feminine etc.
