Aspectul testat Valori normale
Coeficientul secretiei de insulina 2,967 - 3,528
Coeficientul glicemiei in sânge 2,163 - 7,321
Coeficientul glicemiei in urina 2,204 - 2,819
Descrierea valorilor testate:
1. Coeficientul secretiei de insulina: Domeniul sanatos: 2,967~3,528
1. >3,528, crescut.
Este usor sa se transforme caloriile in grasime pentru a fi stocate in organism, astfel apare obezitatea.
2. <2,967, redusa
Pot aparea tulburari metabolice cauzate de secretia inadecvata de insulina, inclusiv metabolismul zaharului, al proteinelor si grasimi, al apei si al electrolitilor etc. Tulburarile echilibrului acido-bazic apar adesea in secretia de insulina grav afectata de multe ori fara a avea nici un simptom clinic timpuriu. În perioada simptomatica bolnavul poate prezenta polifagie, poliurie, polidipsie, senzatie severa de foame, pierderea in greutate sau obezitate, oboseala, slăbiciune etc. La pacientii cu afectare cronica aceste simptome sunt adesea insotite de boli cardiovasculare si cerebrovasculare, renale, oftalmologice si boli nervoase. În cazurile severe sau la pacientii cu stres poate aparea cetoacidoza, coma hiperosmolara, acidoza lactica care ameninta viata si sunt adesea complicate cu infectie purulenta, infectii ale tractului urinar, tuberculoza etc.
2. Coeficientul glicemiei in sânge: BG Domeniul sanatos: 2,163~7,321
1. >7,321, glicemia in sânge crescuta.
(1) Cresterea fiziologica este vazuta la 1-2 ore dupa masa si dupa injectarea de glucoza sau dupa eliberarea de adrenalina in timpul stresului emotional.
(2) Secretie inadecvata de insulina: intâlnita în tipurile I sau II de diabet.
(3) Secretie crescuta a hormonilor care cresc nivelul zaharului in sânge. Poate aparea in hiperactivitatea cortexului glandelor suprarenale si a adenohipofizei.
(4) Boala a SNC.
(5) Hiperactivitatea cortexului glandelor suprarenale.
(6) Hipertiroidism.
(7) Varsaturi, diaree, febra, deficit Yin si Yang in diabet etc., sunt in mare parte simptome care produc o crestere usoara a glucozei in sânge.
2. <2,163, glicemia in sânge redusa.
(1) Fiziologic: sport si foame.
(2) Secretia excesiva de insulina poate aparea în: tulburari functionale ale secretiei de insulina, exces de insulina injectabila sau administrare de hipoglicemiante orale.
(3) Tiroxina inadecvata: hipotiroidism.
(4) Reducerea sursei glucozei in sânge: malnutritie pe termen lung si leziuni hepatice acute.
(5) Pierderea excesiva a glucozei in sânge, deficit genetic enzimatic, deficit de glicogen sintetizat, deficit renal Yang datorat diabetului zaharat etc.
3. Coeficientul glicemiei in urina: GLL Domeniul sanatos: 2,204~2,819
1. >2,819, pozitiv.
(1) Glucozuria fiziologica: dupa consumul unei cantitati mari de alimente cu carbohidrati dintr-o data, in ultima parte a sarcinii sau alaptarii la femei.
(2) Glucozuria renala: pragul de glucoza renala este mai mic decât cel al unei persoane sanatoase sau functia de reabsorbtie tubulara renala a glucozei este redusa.
(3) Glucozuria patologica: diabet zaharat sau hipertiroidism.
(4) Inhalarea de aer cald in plamâni si consumul de fluide care provoaca diabet zaharat.
(5) Căldura la stomac si diabet de tip flacara.
(6) Deficit renal Yin datorat diabetului zaharat etc.
2. <2,204, negativ.
Corp sanatos, polidipsie usoara, polifagie si poliurie, simptom de pierdere in greutate status sub normal.
Descrierea parametrilor
Coeficientul secreţiei de insulina:
Insulina este un hormon proteic. Celulele B pancreatice secreta insulina in organism. Pe lânga duoden, in corp exista un organ cu forma lunguiata numit pancreas. Multe mase celulare sunt imprastiate de-a lungul pancreasului, iar aceste mase celulare se numesc insule pancreatice. Exista aproximativ 100 - 200 de milioane de insule pancreatice. Celulele pancreatice sunt impărtite in urmatoarele categorii, in conformitate cu functia lor secretoare de hormoni: (1) Celule B, reprezentând aproximativ 60% - 80% din insulele pancreatice, care pot secreta insulina, ce scade nivelul gicemiei in sânge. (2) Celule A, reprezentând aproximativ 24% - 40% din insulele pancreatice, care secreta glucagon, care are rol opus insulinei si poate creste glicemia in sânge.
(3) Celule D, reprezentând aproximativ 6% - 15% din numarul total de insule pancreatice, care secreta un hormon de inhibare al hormonului de crestere. Datorita unor infectii virale, boli autoimune, boli genetice si alte boli, fiziopatologia pacientilor cu diabet zaharat este cauzata in principal de lipsa relativa sau absoluta a activitatii insulinei si excesul relativ sau absolut al activitatii glucagonului, numita disfunctie hormonala bilaterala a celulor A si B. Diabetul insulino-dependent in care celulele secretoare de insulina sunt sever lezate sau absente, cu secretie de insulina endogena mai mica, are nevoie de terapie cu insulina exogena. În diabet non-insulino-dependent, tulburarea secretiei de insulina este mai usoara, concentratia de insulina bazala este normala sau este ridicata, secretia de insulina este in general mai mica decât cea intâlnita la persoanele cu greutate corespunzatoare dupa stimularea glucozei, numita lipsa relativa de insulina.
Functia secretorie a insulinei are o valoare de referinta importanta in diagnosticul diabetului zaharat, in clasificare, in prognosticul si in protectie pentru grupurile cu risc ridicat, daca acestea vor avea diabet in viitor. Atât medicii cât si cercetatorii acorda importanta aprecierii acesteia. Nivelul secretiei de insulina este afectat atât de rezistenta la insulina, cât si de functia celulelor B.
Coeficientul glicemiei in sânge:
Glicemia se refera la glucoza din sânge. Alte tipuri de zaharuri, cum ar fi zaharul, dizaharidele si polizaharidele pot fi numite ca glucoza numai dupa ce sunt transformate in glucoza pentru a intra in sânge. Concentratia de glucoza din sângele din corpul uman sanatos este, de asemenea, intr-o stare stabila si echilibrata. Odata ce echilibrul este distrus apare glicemia crescuta si se va instala diabetul zaharat.
Coeficientul glicemiei in urina:
Glucozuria, in principal, se refera la glucoza din urina. Glucoza in urina, la un organism sanatos, este mica, nu poate fi masurata prin metoda generala, astfel ca glucozuria la un organism sanatos este negativa sau nu exista glucoza in urina. În corpul sanatos, doar atunci când glucoza din sânge este de peste 160 - 180mg/dl va fi eliminata prin urina. Prin urmare, nivelul de glucoza din sânge determina prezenta sau absenta de glucoza in urina.
