Aspectul testat Valori normale
Coeficientul secretiei de pepsina 59,847 - 65,234
Coeficientul functiei peristaltismului gastric 58,425 - 61,213
Coeficientul functiei de absorbtie gastrica 34,367 - 35,642
Coeficientul functiei peristaltismului intestinului subtire 133,437 - 140,476
Coeficientul functiei de absorbtie a intestinului subtire 3,572 - 6,483
Descrierea Parametrilor
Coeficientul secreţiei de pepsină:
Stomacul are doua glande, o glanda gastrica care secreta, în principal, sucurile digestive, si o glanda cardiaca care secreta mucus, in principal pentru a proteja mucoasa orificiului superior al stomacului numit cardia. Glanda gastrica este formata din patru tipuri de celule: celule principale, celule parietale, celule auxiliare (mucopeptice) si celulele cromoargentafine. Dintre acestea, celulele mucopeptice secretă mucus si sunt situate pe suprafata si sub cortex; celulele principale secreta sucurile digestive (în mod principal pepsina) si sunt situate in zona de mijloc a glandei si sub celulele mucoase; celulele parietale (marginale, acidofile sau delomorfe) secretă acid clorhidric (HCl), si anume asa-numitul acid gastric, si sunt situate in partea de jos a stomacului aproape de cardia. Acestea contin multe conducte mici care comunica cu cavitatea glandulara. Celulele cromoargentafine situate mai ales în fundul glandei contin granulatii ce se evidentiaza cu saruri de crom sau argint si prezinta reactia pozitiva pentru fosfataza acida si polizaharide.
Coeficientul functiei peristaltismului gastric:
În peretele gastric exista muschi oblici, circulari si longitudinali, si contractia si relaxarea lor face stomacul capabil de peristaltism. Sub efectul peristaltismului gastric se macina alimentele pentru o prelucrare ulterioara, si prin actiunea sa si cea a sucului gastric produsele alimentare sunt transformate intr-un fel de terci care mai apoi este eliminat in intestin în loturi mici, prin pilor. Timpul de prelucrare a alimentelor in stomac este diferit. Timpul de procesare al alimentelor cu continut mare de glucide este mai scurt decât cel al alimentelor bogate in proteine, iar timpul de procesare a alimentelor cu grasime si ulei este cel mai lung, asa ca senzatia de foame nu apare prea curând dupa consumul de carne si alimente uleioase. Hrana este digerata in prealabil de miscarea gastrica (peristaltismul) si sucul gastric (mucus, acidul gastric, proteaza etc) secretat de stomac fiind transformată într-o pasta (bol alimentar), ce intra apoi în intestinul subtire (inclusiv: duoden, jejun si ileon) la aproximativ 3-4 ore, dupa masa.
Coeficientul functiei de absorbţie gastrică:
Glanda gastrica din mucoasa gastrica secreta un fel de suc gastric, incolor si transparent, la un adult poate secreta 1.5 - 2.5 litri de suc gastric in fiecare zi. Sucul gastric contine trei componente principale si anume pepsina, acid clorhidric si mucus. Pepsina poate descompune proteinele in produsele alimentare in proteoza si proteaze cu molecule mai mici. Acidul clorhidric este acid gastric. Acidul gastric poate transforma proteaza, fara nici o activitate, in pepsina activa si creaza un mediu adecvat acid pentru pepsina, avand si functia de a ucide bacteriile care intra in stomac odata cu alimentele. Acidul gastric poate stimula secretia de suc pancreatic, bila si cantitati mici de fluid intestinal dupa intrarea in intestinul subtire. Mediul acid provocat de acidul gastric poate ajuta intestinul subtire pentru a absorbi fier si calciu. Cu rol de lubrifiere, mucusul gastric poate reduce daunele alimentelor asupra mucoasei gastrice si poate reduce, de asemenea, eroziunea acidului gastric si a pepsinei asupra mucoasei gastrice, având un efect protector pentru stomac.
Coeficientul functiei peristaltismului intestinului subţire:
Peristaltismul intestinului subtire are un stil de miscare unic, fiind determinat de alternanta ritmica a contractiei si a relaxarii muschiul circular, ca muschi principal.
Functia: aceasta promoveaza bolul alimentar si sucul digestiv pentru a fi pe deplin amestecate pentru digestia chimica; transporta chimul aproape de peretele intestinului pentru a favoriza absorbtia; strânge peretele intestinului pentru a provoca reflux de sânge si limfa.
Coeficientul funcţiei de absorbţie a intestinului subţire:
(1) Absorbtia de zahar: zaharurile, in general, sunt descompuse in forme simple pentru a fi absorbite, si doar o cantitate mica de bioza este absorbita.
(2) Absorbtia de proteine: 50 - 100 grame de aminoacizi si o cantitate mica de dipeptide si tripeptide sunt absorbite in fiecare zi.
(3) Absorbtia de grasime: micelii mici cu compozitie mixta sunt transportate ca sa ajunga in microvilozitati, sarurile biliare ramin in intestin, si produsii de digestie a grasimilor (acizi grasi, colesterol, monogliceride si lisolecitina) sunt difuzate in celule. Acizii grasi cu lant scurt si mijlociu (<10-12C) nu trebuie sa fie reesterificati, si pot sa difuzeze prin capilarele vilozitatii. Alti produsi ai digestiei grasimilor sunt esterificati in reticulul endoplasmatic neted pentru a forma trigliceride (acizi grasi cu lant lung + gliceride), esteri ai colesterolului si lecitina care se combina cu apoproteina / apolipoproteina (sintetizate de celulele epiteliale intestinale) formând chilomicroni; chilomicronii sunt depozitati in granulele secretorii GC pentru ca prin exocitoza sa intre in canalul toracic, de unde sunt absorbite in vasele limfatice si introduse in cele din urma in circulatia sanguina.
(4) Absorbtia apei: apa este absorbita pasiv sub gradientul de presiune osmotica creat prin absorbtia de substante nutritive si electroliti in intestin (osmoza).
