Lectia de homeopatie

SUPLIMENTUL PACIENTULUI

Dr.Micu Adela
Medic cu competenţă în homeopatie
Medic primar M.G.
Centrul Medical DIAGNOSIS


Motto:
“Prima, unica vocaţie a medicului este să redea sănătatea persoanelor bolnave,
adică ceea ce se numeşte să vindece”
- Samuel Hahnemann – întemeietorul homeopatiei

Homeopatia se defineşte prin regula ei de bază “Similia similibus curentur”, adică “Ceva se vindecă prin ceva asemănător”, sau într-un limbaj mai puţin pretenţios “cui pe cui se scoate”, dar în diluţii dinamizate caracteristice homeopatiei.
Medicamentele homeopate se numesc remedii homeopate şi sunt substanţe diluate şi dinamizate în doze infinitezimale, preparate din substanţe vegetale (plante), animale şi minerale.
Remediile homeopate nu au culoare, nici gust, nici miros distinctiv, de aceea ele pot fi asemănătoare ca aspect. Ele se prezintă sub formă de granule, globule, diluţii.
Granulele se eliberează în tuburi ce conţin aproximativ 50 gr.; ele trebuie lăsate să se dizolve pe limbă sau sub limbă, la oarecare distanţă de mese (30 – 60 minute) şi nu trebuie atinse cu mâna (se aplică pe limbă direct din capsule sau tub).
Picăturile se numără într-un pahar curat care conţine puţină apă şi se reţin în gură înainte de a fi înghiţite.
Se va evita excesul de tutun, cafea sau orice băuturi aromate (ceai de tei, muşeţel, coniac, etc.). Se va suprima menta, care împiedică acţiunea remediilor.
Nu se vor folosi unguente cu camfor.
Nu se va folosi pastă de dinţi cu mentă şi pe cât posibil se va folosi pastă de dinţi homeopată cu anisi – se poate procura de la farmaciile homeopate sau de la Plafar.
Este absolut necesar ca bolnavul să păstreze medicamentele la adăpost de orice produs mirositor.
Ca avantaje, putem sublinia faptul că remediile homeopate sunt plăcute la gust, iar preţul lor este mult mai redus decât al medicamentelor alopate.
Remediile homeopate sunt lipsite de toxicitate.
Remediile homeopate pot fi procurate de la următoarele farmacii:
Ce trebuie să ştie despre dumneavoastră medicul homeopat.
Una dintre cele mai importante categorii de simptome şi semne care sunt folosite pentru stabilirea unui diagnostic homeopatic este aceea a simptomelor şi semnelor generale. Acestea se referă la tot ceea ce influenţează pacientul în general atât în sensul agravării, cât şi în cel al ameliorării.
· Orarul simptomatologiei: există semne şi simptome care apar / dispar sau se agravează / ameliorează la o anumită oră sau într-un anumit interval de timp.
· Periodicitatea simptomatologiei: semne şi simptome care apar / se agravează la un interval regulat de zile / săptămâni / luni sau annual.
· Evoluţia generală a simptomatologiei în funcţie de anotimp.
· Sensibilitatea generală a pacientului la condiţiile meteorologice: vreme caldă / rece şi umedă / uscată, ceaţă, furtună şi curenţi reci / calzi de aer.
· Sensibilitatea pacientului la fazele lunii.
· Influenţa pe care o are asupra pacientului alimentele şi băuturile în funcţie de compoziţia, modul de preparare, gustul şi temperatura acestora.
· Evoluţia simptomatologiei sub influenţa băii / duşului cu apă rece / potrivită / caldă / fierbinte.
· Preferinţa / aversiunea faţă de sau agravarea / ameliorarea în aer liber.
· Înfluenţa factorilor proveniţi din mediul în care locuieşte / lucrează pacientul.
· Caracterul alternant al semnelor / simptomelor.
· Distribuţia corporală unilaterală sau încrucişată a simptomatologiei.
· Caracteristicile generale ale durerilor.
· Evoluţia generală a simptomatologiei în funcţie de menstruaţie sau sarcină.
· Starea generală la nutriţie a pacientului.
· Influenţa poziţiei corpului / membrelor / capului asupra simptomatologiei.
· Modul general de reacţie la medicamentele alopate şi / sau remediile homeopatice anterior utilizate.